RECORD. Palatul Imperial din Beijing, cel mai mare palat din lume

Supranumit ”Orașul Interzis”, impresionantul complex arhitectural reprezintă atracția principală a Chinei, fiind cel mai mare palat antic și cel mai bine păstrat monument din lume.

Denumirea acestui complex, potrivit Centrului de Studii Româno-Chineze, nu este altceva decât o traducere a numelui chinezesc — ”Zijin Cheng” (Orașul Purpuriu Interzis). ”Cheng” înseamnă cetate, iar cuvântul ”Zi” (violet, purpuriu), se referă la Steaua Polară care, în China Antică, reprezenta lăcașul ceresc al Împăratului de Jad (conducătorul Cerului și al tuturor domeniilor de existență). Regiunea cerească ce îl înconjura era tărâmul, în care locuiau Împăratul de Jad și familia lui. Astfel, Orașul Interzis, ca reședință a împăratului Chinei, nu era altceva decât echivalentul terestru al tărâmului Împăratului de Jad. ”Jin” (interzis) se referă la faptul că nimeni nu putea părăsi sau pătrunde în palat fără permisiunea împăratului.

Complexul a fost construit între anii 1406 și 1420, în timpul domniei împăratului Yongle, și este alcătuit din 980 de clădiri, întinzându-se pe o suprafață de 720.000 mp. Mai mult de 1.000.000 de muncitori și 100.000 de meșteșugari au lucrat la ridicarea acestui monument, folosind diverse materiale speciale, precum lemnul unei specii de copac din sud-vestul Chinei, blocuri de marmură, cărămizi de pavaj special confecționate la Suzhou (cărămizi aurite) ș.a.

Orașul Interzis este o capodoperă a arhitecturii chineze: axa sa centrală de pe direcția nord-sud nu reprezintă altceva decât axa centrală a Beijingului. Construit sub forma unui dreptunghi, acesta măsoară 961 m în lungime și 753 m în lățime. Orașul este înconjurat de un zid cu înălțimea de 7,9 m și de un șanț cu apă ce are 6 m în adâncime și 52 m în lățime. Celor patru laturi al zidului le corespunde câte o poartă: Poarta Meridiană la sud, Poarta Forței Cerești la nord, Poarta Estică și Poarta Vestică.

Alte articole

China, acuzații asupra NATO că o ”instigă la confruntare” cu Rusia. ”Ar trebui să înceteze”

Analiză CNN: Cum ar putea China să cucerească Taiwanul fără să fie nevoie de o invazie

În mod tradițional, orașul este împărțit în două: Curtea Exterioară și Curtea Interioară. Curtea Exterioară, spre sud, era folosită pentru diverse celebrări, principalele atracții din această zonă fiind Poarta Armoniei Supreme, Palatul Armoniei Supreme, Palatul Armoniei Centrale și Palatul Păstrării Armoniei. Curtea Interioară, spre nord, cuprindea reședința împăratului și a familiei sale și era folosită pentru rezolvarea problemelor de stat. Aici se află Palatul Purității Cerești, Palatul Liniștii Terestre și Grădina Imperială.

Structura Orașului Interzis a fost realizată în așa fel, încât să reflecte atât puterea imperială, cât și principii filosofice și religioase. De exemplu, majoritatea acoperișurilor clădirilor din oraș sunt de culoare galbenă, întrucât galbenul era culoarea împăratului (cele două excepții sunt acoperișul reședinței prințului moștenitor, care este verde, fiind asociat cu lemnul și creșterea, și acoperișul Bibliotecii Palatului Gloriei Literare, care este negru datorită asocierii cu apa, un element opus focului).

Palatul Imperial a găzduit, timp de aproximativ 500 de ani, 24 de împărați — 14 din dinastia Ming (1420 și 1644) și 10 din dinastia Qing (1644 și 1912). În 1912, odată cu abdicarea împăratului Puyi, ultimul împărat al Chinei, Orașul Interzis a încetat să mai fie centrul politic al Chinei.

În 1925, Palatul Imperial Chinezesc a devenit Palatul Muzeului, deținând o colecție impresionantă de mii de artefacte și opere de artă chineze.

De-a lungul timpului, Muzeul Palatului a adunat peste un milion de piese de ceramică și bronz, picturi, inscripții, sculpturi, arme, instrumente muzicale, bijuterii din jad, ceasuri și artefacte. În 1987, Palatul Imperial Chinezesc a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Citeşte şi Premieră mondială: China produce avioane electrice de pasageri