Proiect de compromis în cazul Greciei anunţat de Tsipras, Merkel, Hollande şi Tusk

„Există un acord în patru care acum va fi supus celor 19” lideri din zona euro, a subliniat această sursă, la câteva minute după ce Consiliul European a anunțat reluarea discuțiilor la vârf cu „un compromis” pe masă.

Potrivit AFP, pricipalele măsuri pe care Europa ar vrea să se le impună Greciei inclus inclusiv abandonarea unor părţi de suveranitate, în schimbul unui eventual ajutor.

Un Grexit provizoriu, avut în vedere

„În cazul unui eşec în găsirea unui acord, Greciei i se va propune să negocieze rapid o ieşire temporară din zona euro, cu posibilitatea de a-şi restructura datoria”, se arată în acest document obţinut de către AFP. Acest pasaj este pus între paranteze, pentru a se arăta că nu a obţinut acordul tuturor miniştrilor şi că le revenea şefilor de stat şi de guverne să tranşeze. Este pentru prima dată când este evocată atât de clar o asemenea opţiune.

Un nou plan de ajutorare în cifre

Eurogrupul a ajuns la un de acord atât asupra unei estimări a planului de ajutorare a Greciei – între 82 şi 86 de miliarde de euro -, cât şi să ceară Comisiei Europene (CE), Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) să încerce să diminueze această anvelopă acţionând asupra fiscalităţii greceşti sau privatizărilor cerute Atenei.

Fără o reeşalonare a datoriei pe termen scurt

În schimb nu a existat un consens asupra spionoasei probleme a sustenabilităţii şi unei eventuale restructurări a datoriei greceşti, pasajul fiind, de asemenea, pus între paranteze. „În contextul unui eventual program (…), Eurogrupul este pregătit să aibă în vedere posibile măsuri suplimentare în vederea unei uşurări a serviciului datoriei greceşti, dacă va fi nevoie”, printr-o reeşalonare. În schimb, o reducere pur şi simplu a datoriei este exclusă.

Măsuri urgente

Documentul listează exigenţele impuse de Europa Greciei şi nici în acest caz nu a existat un consens asupra tuturora. Eurogrupul cere Atenei să legifereze de urgenţă în unele dosare fierbinţi până miercuri, în vederea „reconstruirii încrederii” între creditori şi autorităţile elene. Este vorba despre legiferarea cu privire la TVA, pensii, procedura civilă, independenţa Oficiului grec de Statistică. Aceste legi noi reprezintă o condiţie prealabilă în vederea reluării negocierilor asupra unui plan de ajutorare.

Reforme indispensabile

În cadrul acestor viitoare negocieri, „este necesar ca propunerile greceşti de reforme să fie consolidate în mod considerabil, pentru a ţine seama de puternica deteriorare economică şi bugetară a ţării”, se arată în document. Schematic, este vorba despre liberalizarea economiei, prin modificarea, de exemplu, a reglementărilor în vigoare în sectoarele energetic, al pensiilor, pieţei muncii, a celor care privesc munca duminica, perioadele de soldare, brutăriile sau comerţul cu lapte. Eurogrupul a adăugat patru exigenţe, şi anume accelerarea privatizării, reducerea costurilor administraţiei, facilitarea activităţii de supraveghere a instituţiilor internaţionale şi impunerea unui drept al instituţiilor de a vedea proiecte normative greceşti. În fine, este necesar ca Atena să revină asupra anumitor măsuri adoptate în urma victoriei electorale a Syriza (extremă stânga), la începutul lui 2015 (acest ultim punct nu a obţinut consensul Eurogrupului).

Impunerea abandonării unor părţi din suveranitate

Eurogrupul cere Atenei să-şi abandoneze părţi din suveranitate, odată ce Greciei i se impune să prezinte instituţiilor anumite proiecte de lege înainte să fie trecute prin Parlament. „Este necesar ca Guvernul să consulte şi să obţină acordul instituţiilor asupra oricărui proiect de lege în anumite domenii importante (…) înainte să-l supună unei consultări publice sau Parlamentului”, se arată în textul Eurogrupului.

O altă sursă susţine însă că Grecia și partenerii săi din zona euro nu s-au înțeles în privința condițiilor programului de asistență financiară, Atena declarându-se împotriva rolului pe care ar trebui să îl aibă Fondul Monetar Internațional și a propunerilor de înființare a unui fond privat care să dețină activele elene înaintea privatizării, susţine un oficial guvernamental elen, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Liderii zonei euro încă încearcă să ajungă la un acord, după 13 ore de negocieri în Bruxelles. Miniștrii de Finanțe din zona euro au propus duminică transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent extern. De asemenea, Eurogrupul dorește implicarea FMI în orice program pentru Grecia, în timp ce autoritățile de la Atena se opun.

În februarie, noul Guvern de la Atena anunța înghețarea privatizării activelor de stat, inclusiv a celor mai mari porturi ale țării, Pireu și Salonic. Creditorii internaționali au cerut privatizări ale porturilor, companiilor de apă și canalizare și companiei de poștă, în schimbul asistenței.

Euro s-a depreciat, luni, la 1,1090 dolari apoi s-a redresat ușor, la 1,1130 dolari, după ce au apărut zvonuri că BCE a acceptat ca Grecia să amâne plata datoriei de 3,5 miliarde euro, termenul limită fiind 20 iulie.