„Răspunsurile Consiliului Fiscal sunt foarte categorice (față de Codul Fiscal, n.r.) și antrenează deviații permanente și de proporții de la obiectivele ce decurg din tratatele europene, cât și din legislația națională. Această afirmație a Consiliului Fiscal în raportul adresat Președinției este foarte categorică și nu poate fi neglijată. Înainte de asta, însă, Consiliul Fiscal și-a exprimat o opinie larg răspândită și probabil că nu au luat-o prea mulți în seamă. Eu cred că, din moment ce președintele nu a promulgat Codul Fiscal, acesta se întoarce la Parlament și Parlamentul trebuie să stabilească pașii care trebuie urmați de aici încolo. Cred că unul dintre pașii de urmat este și ascultarea cu atenție a Consiliului Fiscal”, a spus Vasilescu.
Ministrul Eugen Teodorovici: Retrimiterea Codului Fiscal la Parlament este NEJUSTIFICATĂ
Președintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Senatului cererea de reexaminare a Legii privind Codul fiscal. Șeful statului subliniază că „legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată și rațională, de natură a nu genera disfuncționalități care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ”, motiv pentru care „în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalități excesive, dar nici relaxări accentuate”.
„Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante și cu consecințe negative pe termen lung reprezintă o experiență pe care nu numai clasa politică nu și-o mai poate permite, dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetățeni”, afirmă Iohannis în cererea de reexaminare.
În opinia sa, „simpla relaxare fiscală, neînsoțită de continuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare”, precizează Iohannis.
Victor Ponta, REACŢIE DURĂ după ce Klaus Iohannis a respins Codul Fiscal
În replică, premierul Victor Ponta a afirmat că respingerea de către președintele Klaus Iohannis a noului Cod fiscal are ca posibile explicații fie „o decizie pur politică de blocare a activității economice a Guvernului cu orice cost”, fie „o decizie luată în afara României și împotriva intereselor României”.
La începutul lunii iulie, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a declarat faptul că autoritățile române trebuie să-și reconsidere poziția față de Codul Fiscal și să continue acordul cu instituțiile internaționale, pentru a diminua riscurile la care este expusă, mai ales în acest context internațional dificil dat de situația din Grecia și având în vedere că, în 25 de ani, România a înregistrat derapaje mari de cele mai multe ori când a fost pe cont propriu.
‘Cred că România ar risca foarte mult, în acest moment atât de delicat din punct de vedere internațional, dacă ar merge cu acest pachet fiscal în continuare, care deteriorează masiv poziția fiscală. (…) Eu cred că asta este, de fapt, soluția în acest moment: reconsiderarea poziției pe Codul Fiscal, un acord cu instituțiile internaționale, respectiv FMI și Comisia Europeană, și, în felul acesta, vom diminua riscurile’, a subliniat Dumitru.
Proiectul de Cod fiscal a fost aprobat, în data de 24 iunie, în plenul Camerei Deputaților, for decizional, cu 306 voturi ‘pentru’, două ‘împotrivă’ și o abținere.
Actul normativ prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19%, începând din data de 1 ianuarie 2016. Inițial, Guvernul a propus scăderea TVA la 20% începând de anul viitor și la 18% din 2018. De asemenea, potrivit noului Cod Fiscal, impozitul pe construcții speciale va fi eliminat din 2016, iar cota unică de impozitare este prevăzut să scadă de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019.
Alte modificări vor fi aplicate în sectorul microîntreprinderilor, unde cota de impozitare pentru microîntreprinderile fără salariați va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit. Cotele de impozitare vor fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariați, inclusiv, de 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat și de 3% pentru microîntreprinderile care se află în anumite situații înscrise în registrul comerțului — dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, declarare pe proprie răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile secundare.
Contribuțiile de asigurări sociale la angajat urmează să se reducă de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2018, iar cele datorate de angajator de la 15,8% la 13,5%.