De ce este indicat să incluzi MAZĂREA în dietă

Mazărea (Pisum sativum) este o plantă ierboasă, ea face parte din familia leguminoaselor. Originară din Asia Mică și Asia Centrală, a fost cultivată în antichitate de greci și romani în sudul Europei, de unde apoi s-a răspândit pe tot continentul, în țara noastră fiind adusă în secolul al XVII-lea. Abia în secolul al XVI-lea tehnicile de cultivare au obținut mai multe varietăți de mazăre, iar oamenii au început să o consume în stare proaspătă, nu doar uscată. Chinezii au fost primii care au consumat atât păstăile, cât și boabele de mazăre.

Boabele verzi de mazăre au în compoziția lor acid folic, vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina K, fitosteroli, fibre, luteină, calciu, fier, fosfor, magneziu, cupru, zinc și luteină.

Mazărea verde conține nutrienți foarte importanți pentru menținerea sănătății oaselor. E o bună sursă de vitamina K pe care organismul nostru o descompune parțial în K2, substanța de activează osteocalcina — o importantă proteină noncolagenică din os.

CITEŞTE ŞI REŢETA ZILEI: Turte cu piure de mazăre

Acidul folic și vitamina B6 reprezintă un suport pentru sănătatea cardiovasculară, potrivit site-lui lataifas.ro. Numeroși compuși antioxidanți și anti-inflamatorii mențin vasele de sânge sănătoase.Vitamina K este esențială pentru păstrarea unei abilități sănătoase de coagulare a sângelui. Fierul din mazăre ajută la o funcționarea normală a celulelor din sânge.

Acid folic și vitamina B6 sunt doi nutrienți reduc înmagazinarea unui produs metabolic numit homocisteină, o moleculă periculoasă ce poate determina apariția osteoporozei.

Mazărea conține cantități mari de coumestrol (un polifenol) care previne apariția cancerului la stomac. Acesta se mai găsește în spanac, varză și fasole. De asemenea, este o bună sursă de vitamina C, substanța care protejează organismul de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi. S-a dovedit ca un consum ridicat de vitamina C reduce riscul de apariție a celor mai multe forme de cancer: leucemie, limfom, pulmonar, colorectal, pancreatic, mamar, de prostată, ovarian etc. Vitamina C oferă cea mai eficientă protecție antioxidantă, ajutând organismul să facă față cu bine poluării din mediu și toxinelor la care suntem expuși.

La reducerea colesterolului LDL (rău) de niacina (vitamina B3) din mazăre. Ea reduce producției de trigliceride și VLDL (lipo-proteine cu densitate scăzută), ceea ce duce la un nivel scăzut de trigliceride și implicit al colesterolului LDL (rău) și la un nivel ridicat de colesterolul HDL (bun).

Prin conținutul scăzut de calorii (o ceașcă de mazăre are mai puțin de 100 de calorii), este o alegere bună pentru persoanele care încearcă să slăbească. Are, de asemenea, un conținut mic de grăsime, potrivit www.nutritie-sanatoasa.ro Fibrele din componența sa ajută la reglarea tranzitului intestinal, scăpându-ne de constipație. Conținutul ridicat de fibre și de proteine încetinește și procesul de digerare al zaharurilor, ceea ce o recomandă persoanelor cu diabet zaharat.

Consumul de mazăre este indicat pentru prevenirea ridurilor, a bolii Alzheimer, a artritei, a bronșitei, a osteoporozei și a candidei Acestea derivă din proprietățile anti-inflamatorii ale boabelor de mazăre.

Luteina din mazăre protejează împotriva degenerării maculare și a cataractei ce se instalează odată cu înaintarea în vârstă.

Mazărea conține totuși și niște substanțe dăunătoare pentru unii oameni, numite purine. Cei care suferă de tulburări renale sau gută nu ar trebui să consume mazăre verde. Purinele se pot transforma în acid uric, excesul de purine din organism, conducând inevitabil la exces de acid uric. Două dintre afecțiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta și calculii renali. De aceea, persoanele ce suferă de aceste boli e bine să limiteze sau să evite consumului de mazăre.