Guvernul a aprobat, la data de 22 iulie, proiectul de lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și a decis constituirea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială al cărui președinte va fi guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.
„Nu are atribuțiuni supraguvernamentale și cei care au scris atribuțiunile trebuie să se uite în recomandările Uniunii Europene că acest organism este doar un organism consultativ. El nu poate avea atribuțiuni care nu corespund Constituţiei, adica nu poate să fie mai mare decât Guvernul, mai important decât președintele sau decât Paralmentul. Nu, este un consiliu consultativ a cărui funcţionare trebuie stabilită în conformitate cu Constituţia şi cu legislaţia ţării . Numai că sunt prea mulţi amatori care fac din acest consiliu un supraorganism „, a declarat Traian Băsescu.
Proiectul de lege, adoptat de Guvern, prevede că respectivul Comitet Național pentru Supravegherea Macroprudențială va fi constituit din reprezentanți ai BNR, ai Autorității de Supraveghere Financiară /ASF/ și ai Guvernului. Comitetul va funcționa ca structură de cooperare inter-instituțională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național.
Președintele Comitetului va fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Organismul decizional al Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială va fi Consiliul general, care va fi format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi vice-guvernatori și economistul-șef ai BNR, președintele și prim-vicepreședintele ASF, doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de către primul-ministru.
De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, instituție cu responsabilități în procesul de soluționare a situației instituțiilor de credit aflate în dificultate, va participa la ședințele Comitetului, fără a avea drept de vot.
Membrii Consiliului general nu vor fi remunerați pentru activitatea desfășurată.
Proiectul de lege stipulează, de asemenea, obligativitatea menținerii independenței BNR, în ceea ce privește deciziile privind politica macroprudențială.
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială va avea responsabilități și în ceea ce privește coordonarea gestiunii crizelor financiare în sensul emiterii de recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare în cazul în care unul sau mai mulți participanți la sistemul financiar se confrunta cu dificultăți care au impact sistemic, precum și a monitorizării implementării acestora.
Destinatarii recomandărilor Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială sunt fie BNR și ASF, în calitate de autorități de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României.