Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a dorit să clarifice acea chestiune, subliniind faptul că recomandările ce urmează a fi făcute de Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială nu trebuie puse în aplicare.
Citeşte şi Băsescu: Comitetul de supraveghere al BNR nu poate avea atribuţiuni supraguvernamentale
„E o recomandare a Uniunii Europene.13 țări au acest comitet macro-prudențial, altele au structuri. În această perspectivă, noi suntem printre ultimii care încercăm să respectăm această recomandare și să facem acest comitet care monitorizează riscul macroprudențial.
Chestiunile care țin de guvern sunt extrem de rare. Acest comitet oferă o recomandare la care trebuie să se reacționeze, fie instituția care primeste recomandarea acționează sau face un referat și justifică de ce nu ține cont de recomandare. Asta este sarcina comitetului: de a face recomandări.
Cele trei instituții care fac parte: BNR, Guvern și Autoritatea de Supraveghere Financiară sunt instituții independente, se supun într-o anumită formulă Parlamentului, dar între ele nu este o relație formală. În cea mai mare parte din cazuri (Comisia de Supraveghere Macroprudenţială) e condusă de guvernatorul Băncii Naționale.
Recomandările nu sunt obligatorii în execuție. Nu trebuie să execute, trebuie să ia act (guvernul, n.r.). Justifică această lipsă de acțiune care se va regăsi în raportul anual”, a declarat Dan Suciu la B1 TV.
Guvernul a aprobat, la mijlocul lunii iulie, proiectul de lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemul financiar naţional. Potrivit proiectului, se va constitui Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială din reprezentanți ai Bancii Naționale a României, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Guvernului, și va funcționa ca structură de cooperare inter-instituțională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național.