Deşi ni se spune constant că produsele ce conţin grăsimi sunt responsabile pentru creşterea colesterolului, a blocării arterelor şi pentru creşterea în greutate, trebuie ştiut că există şi grăsimi bune pentru organism, scrie The Huffington Post.
„Dietele sărace în grăsimi au dat greş”, spune Frank Hu, profesor de nutriţie şi epidemiologie la Harvard. „Nivelul de obezitate în America a crescut foarte mult în ultimii ani chiar dacă aportul de grăsimi a scăzut”, a continuat acesta.
Deci, oamenii de ştiinţă încep să renunţe la sintagma „grăsimile nu sunt bune” şi la fel ar trebui să facem şi noi, mai scrie The Huffington Post.
La fel ca şi proteinele şi carbohidraţii, lipidele, numite şi grăsimi, sunt substanţe esenţiale pentru om, fiind vitale pentru menţinere sănătăţii pielii sau a părului. Consumul de grăsimi „bune” (grăsimile nesaturate) poate conduce chiar la reducerea riscului de a dezvolta diabet, boli de inimă sau obezitate, şi îmbunătăţeşte nivelul colesterolului.
„Grăsimi bune” putem găsi în alimente precum: nuci, avocado, ulei de măsline, ulei de rapiţă, ulei de porumb, ulei de soia, peşte gras, precum somonul şi macroul, păsări de curte.
Nici grăsimile saturate nu reprezintă un pericol, atât timp cât sunt consumate în cantităţi moderate. Potrivit unui raport publicat în 2010, după analizarea a 21 de studii legate de nutriţie nu s-a putut găsi o legătură între consumul de grăsimi saturate şi apariţia bolilor de inimă sau a atacurilor cerebrale. „Unele tipuri de grăsimi, precum acidul stearic, ce se găseşte în ciocolata neagră, sunt complet inofensive”, a declarat David Katz, director la Universitatea Yale.
Există şi grăsimi nerecomandate, cum sunt cele saturate de origine animală (carne grasă, caşcaval) sau cele artificiale, ce se găsesc în uleiurile vegetale hidrogenate parţial. Cercetătorii au descoperit că grăsimile saturate artificiale conduc la creşterea nivelului de colesterol LDL şi scăderea colesterolului HDL, ceea ce poate conduce la apariţia infarctelor şi a atacurilor cerebrale.