VIAŢA după Cotroceni. Cum şi-a calculat Băsescu trecerea prin „DEŞERT” şi ce planuri are: „Va rezista”

Traian Băsescu

După ce şi-a încheiat mandatul la Cotroceni, Traian Băsescu a avut o perioadă scurtă în care a stat departe de viaţa publică. Asaltat cu deschiderea de dosare penale, fostul şeful al statului a decis să iasă, în februarie, la rampă, devenind foarte activ pe Facebook şi lansând atacuri la adresa adversarilor de pe sticlă sau din curtea PMP. 

Deşi pe vremea când era la Cotroceni vorbea de o ieşire din viaţa politică, Băsescu a revenit în prim-plan susţinând că vrea „să-şi apere „mandatul”. 

Cât timp Elena Udrea a fost în arest preventiv, Băsescu a dus o adevărată campanie împotriva practicilor DNA şi, nu de puţine ori, a lansat atacuri extrem de dure la adresa premierului Victor Ponta, dar şi a preşedintelui Klaus Iohannis, precum şi a procurorului general, Tiberiu Niţu.

Alte articole

Marcel Ciolacu despre ce îl motivează să candideze la alegerile prezidențiale: „E suficient. Ne-am jucat suficient”

EXCLUSIV Ludovic Orban spune că viitorul președinte al României trebuie să fie opusul lui Klaus Iohannis

Asta în condiţiile în care i s-au deschis pe bandă rulantă dosare penale, ajungând să calce şi pragul Parchetului General, în dosarul pentru şantaj la adresa Gabrielei Firea, în care a fost pus sub urmărire penală. Băsescu are nu mai puţin de cinci dosare în care este vizat: Casa din Mihăileanu , „Ţigancă împuţită”, un dosar privind abuz în serviciu contra persoanei (retrocedări), dosarul de şantaj – Gabriela Firea şi un alt dosar de spălare de bani (Căşuneanu). Lista s-ar putea completa cu dosarul „Răpirea jurnaliştilor în Irak”, dacă Judecătoria sectorului 5 va confirma redeschiderea urmăririi penale. 

Citeşte şi: Traian Băsescu: Probabil din toamnă mă voi înscrie în PMP

În faţa acestei avalanşe de dosare, Băsescu şi-a anunţat revenirea pe scena politică, spunând că probabil, din toamnă, se va înscrie în Partidul Mișcarea Populară.

Analistul politic Cristian Pârvulescu spune că ţelul lui Traian Băsescu este să realizeze o coaliţie de forţe politice cu ajutorul căreia să câştige mai mult capital politic decât i-ar oferi PMP.

Citeşte şi: Cine este mai POSTAC: Iohannis sau Băsescu. Întrecerea preşedinţilor pe Facebook

„Traian Băsescu nu a ieşit din politică. A rămas activ în politică. N-ar fi decât o consecinţă logică trecerea sa în rândurile unei fomaţiuni politice. Că este PMP, că va fi alta care va îngloba PMP, asta este o altă discuţie.

Dar probabil că îşi va dori o formaţiune politică care să aibă o dimensiune mai mare decât PMP actual. Şi este de presupus că va încerca, nu ştiu dacă va şi reuşi, să realizeze o coaliţie de forţe politice care să o sprijine, la care se pot adăuga şi alte partide care l-au sprijinit şi în trecut. Nu vorbesc despre PNL.

Mă gândesc la PNŢ, la alte formaţiuni politice mai mici care să-i dea o platformă mai largă decât PMP care, la 2%, nu este o platformă suficientă pentru un preşedinte care a avut două mandate consecutive”, a precizat Cristian Pârvulescu pentru RomaniaTV.net.

Citeşte şi: Elena Udrea, despre posibila înscriere a lui Traian Băsescu în PMP: Mă aşteptam

În plus, analistul politic consideră că ceea ce face Traian Băsescu pe plan politic este un „experiment”.

„Sondajele indică o simpatie mai mare pentru Traian Băsescu decât pentru PMP. Se va încerca prin soluţia folosită să se aducă formaţiunea politică la nivelul încrederii de care beneficiază fostul preşedinte. Trebuie să vă spun că este un experiment interesant. Nu mai avem niciun experiment precedent la care să ne raportăm.

Preşedintele Constantinescu a încercat cu o oarecare întârziere să-şi creeze o formaţiune politică şi nu a reuşit să o facă pregnant, să o facă importantă, să îi dea un impuls. Preşedintele Iliescu a rămas ataşat PSD. Această variantă este una nouă„, a spuspolitologul.

Cristian Pârvulescu a dat de înţeles că este mai greu ca Traian Băsescu să devină un lider al partidului pentru că nu mai poate fi „prezidenţiabil”.

„Nu ştiu în ce măsură va avea câştig de cauză sau nu pentru că orice partid politic trebuie să beneficieze de un prezidenţiabil. Or, Traian Băsescu nu mai poate fi prezidenţiabil. (…) Nu ştiu dacă în jurul domniei sale ar putea apărea persoane care să moştenească această „prezidenţiabilitate”, pe care să o împrumute, să-i ghideze. În orice caz ştim cu siguranţă că va fi foarte greu pentru Elena Udrea să recupereze o astfel de poziţie”, a menţionat analistul politic.

Citeşte şi: Cum sunt SPIONAŢI politicienii români. Cine sunt demnitarii care au acuzat că sunt FILAŢI

Cristian Pârvulescu nu crede în scenariul plecării unui număr mare de foşti PDL-işti, aflaţi acum în PNL, pentru a i se alătura lui Traian Băsescu. 

„Nu cred că membri din vechiul PDL i se vor alătura în PMP. Politicienii sunt pragmatici şi doar cei care vor fi nemulţumiţi i se vor alătura. Va exista o pătură de PDL-işti care nu vor putea candida la alegerile locale din anumite motive. Doar aceia se vor alătura PMP, sau variantei care va apărea. Dar vor fi primiţi pentru simplul motiv pentru că au propriul electorat local. Majoritatea politicienilor vor rămâne în PNL pentru că acest partid, noul PNL, beneficiază de o susţinere suficient de mare pentru a câştiga voturi. Şi la alegerile locale votul este politic şi puţini vor risca.

Sigur un primar de comună, la sistemul electoral majoritar într-un tur are foarte puţine să fie înfrânt. Pe de altă parte, nici nu vrea să rişte. O confruntare cu două partide mari, PNL şi  PSD este foarte riscant aşa că vor prefera un partid „comod” în defavoarea unuia care nu a convins încă electoral”, a declarat analistul politic pentru RomaniaTV.net. 

În privinţa problemelor cu justiţia a lui Traian Băsescu, politologul consideră că fostul preşedinte este un „supravieţuitor” în cazul în care se va trezi cu noi acuzaţii din partea DNA.

„Dacă situaţia rămâne cea actuală, nu va avea dificultăţi foarte mari. Dacă vor apărea elemente suplimentare atunci s-ar putea să aibă unele probleme. Eu cred că Traian Băsescu a calculat o traversare a deşertului aşa cum s-a întâmplat şi cu foştii preşedinţi şi cred că evaluează că a trecut deja perioada.  Suntem la aproape 9 luni de când a părăsit funcţia prezidenţială. Este foarte activ în media, politică dacă îl comparăm cu foştii preşedinţi. A fost supus unui atac foarte dur imediat după părăsirea poziţiei, a rezistat, are pierderea de imagine care era firească, dar va încerca să reconstruiască. Este foarte dificil de spus dacă dinspre DNA vor veni surprize foarte mari în ceea ce-l priveşte. Dacă vor veni, va rezista. Avem doi politicieni care rezistă foarte bine atacurilor: Victor Ponta şi Traian Băsescu. Sunt supravieţuitori”, a conchis Cristian Pârvulescu.

Ion Iliescu

Ion Iliescu, preşedinte timp de două mandate (1990-1996 şi 2000-2004), nu a abandonat viaţa politică după ce a plecat de la Cotroceni. Dimpotrivă, a vrut să se întoarcă la butoanele PSD.

Ales senator în 2004, Iliescu a intrat în cursa pentru şefia partidului. Însă, la Congresul din 21 aprilie 2005, Ion Iliescu a suferit poate cea mai mare înfrângere din cariera sa politică. Contracandidatul său, Mircea Geoană, susţinut de celebrul Grup de la Cluj, a câştigat şefia PSD cu o victorie zdrobitoare şi anume 989 de voturi, în timp ce Ion Iliescu a obţinut doar 530.  Răsplătit cu funcţia de „preşedinte de onoare” al partidului, creată special pentru el, Iliescu a dispărut din prima linie a partidului, iar cuvântul său s-a auzit din ce în ce mai puţin. 

Invitat la şedinţele conducerii PSD, Ion Iliescu a alternat perioadele în care s-a implicat activ cu cele de absenţă totală. În momentele de criză din partid a avut însă întotdeauna un cuvânt greu de spus.

Mărturie stau ultimele alegeri din interiorul partidului, când Iliescu a anunţat că îl susţine la şefia interimară a PSD pe Liviu Dragnea. La 85 de ani, Ion Iliescu stă mai mult departe de scena publică. Scrie cărţi, îşi petrece timpul cu soţia, Nina, şi spune că nu mai este interesat de viaţa politică.

Citeşte şi: Ion Iliescu, REPLICĂ DURĂ după ce a fost criticat că l-a susţinut pe Liviu Dragnea

Emil Constantinescu

Fostul şef de stat Emil Constantinescu s-a retras definitiv din viaţa politică după terminarea mandatului de preşedinte în 2000. După o guvernare zbuciumată a CDR, marcată de numeroase probleme economice şi sociale, culminând cu ultima mineriadă de la începutul anului 1999, Emil Constantinescu a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat, declarându-se „învins de structuri”, aluzie la fosta Securitate şi la foştii comunişti.

Constantinescu şi-a reluat activitatea universitară şi s-a implicat în activitatea mai multor ONG-uri.

În martie 2003 a iniţiat mişcarea Acţiunea Populară,  o construcţie politică şi civică care şi-a propus să deschidă politica către cetăţeni şi care în 2008 a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal.

Citeşte şi: Emil Constantinescu: „Un preşedinte care nu adună averi este un prost. M-a învins presa Securităţii”

Cu toate acestea, Constantinescu este decis să nu se mai întoarcă în politică.

„Nu, niciodată (n.r. – nu mai revin în politică). Atunci când am zis ceva, nu-mi schimb părerea. Nu mi-am schimbat nici ideile, nici idealurile„, declara anul acesta fostul şef al statului.

„Presa Securităţii m-a învins. Cei pe care i-am eliminat eu s-au dus în presă. Este cu totul altceva. Eu am venit cu un proiect când n-am mai candidat. Proiectul era acela ca toată coaliţia să-l sprijine pe Isărescu. L-am sprijinit pe el, n-am plecat aşa, iar acum fac lucruri mult mai bune pentru România”, mai spunea Emil Constantinescu.