‘Sperăm că ameliorarea relațiilor politice și eliminarea sancțiunilor să ne faciliteze intrarea pe piața din SUA și, ca regulă generală, exportul de covoare să înflorească și acestea să poată ‘zbura’ cât mai repede cu putință către piața (americană)’, a declarat pentru agenția spaniolă de presă Hamid Karegar, șeful Centrului Național al Covoarelor din Iran. ‘Iranul nu exploatează munca minorilor pentru a produce covoare manuale, folosește coloranți vegetali și fibre naturale compatibile cu mediul înconjurător’, mai spune Karegar.
Covoarele persane, în special cele lucrate manual, se bucură de o apreciere aproape mistică pe piața internațională a mărfurilor de lux și sunt extrem de scumpe, datorită calității, designului și manufacturii, precum și datorită rolului lor ca transmițător de valori culturale și artistice, notează EFE, care amintește că această industrie are o tradiție de peste 3.000 de ani în Iran.
Citeşte şi O româncă a cucerit străinii cu covoare olteneşti
Tocmai ținând cont de prețul foarte mare, în 2009, SUA — care până la acea vreme erau cei mai mari importatori de aceste bunuri — au inclus covoarele persane pe lista produselor supuse sancțiunilor împotriva Iranului și au interzis intrarea lor pe teritoriul american, afectând astfel o industrie a cărei valoare era estimată la circa 80 de milioane de dolari anual. Acum, iranienii speră ca, odată ridicate sancțiunile, să poată vinde în SUA covoare persane în valoare de 150 de milioane de dolari anual.
La marele târg anual de covoare persane, care se desfășoară la Teheran în perioada 23-29 august și la care participă cei mai importanți artizani din țară, sunt expuse țesături care ajung să fie vândute pe piața locală cu până la 60.000 de dolari pe bucată. Numai la unul dintre atelierele unde se produc covoare persane lucrate manual, în provincia Bushehr (sud), lucrează în regim permanent 300 de țesători, care torc manual și vopsesc în mod tradițional lâna pe care o folosesc apoi la țesutul covoarelor.
Citeşte şi Trucuri de curăţat rapid covoare şi mochete
În funcție de dimensiunile, densitatea, calitatea și grosimea lânii utilizate, doi maeștri țesători pot zăbovi între doi ani și jumătate și trei ani doar pentru a țese un covor de 40 de metri pătrați, fără a lua în calcul torsul și vopsitul lânii. La războiul de țesut, lucrătorii țes cu răbdare covoare care ajung să aibă până la 10.000 de noduri pe decimetru pătrat. În Iran se produc anual circa trei milioane de metri pătrați de covoare, care se vând cu circa 10.000 de dolari pe metru, toate având ‘ștampila de calitate’ a statului iranian.