Senatorii şi deputaţii vor discuta săptămâna viitoare, în plen comun, legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor, după reexaminarea solicitată de preşedinte, precum şi o hotărâre privind vacantarea unui post de vicepreşedinte al Curţii de Conturi.
Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, marţi, ca această şedinţă de plen reunit să aibă loc săptămâna viitoare, cel mai probabil marţi.
Până atunci, senatorii şi deputaţii vor trebui să lucreze în comisiile speciale pentru a reexamina legea pensiilor parlamentarilor, însă nu a fost stabilit un calendar clar până în acest moment.
Tot în plenul reunit de săptămâna viitoare va fi luată în discuţie şi situaţia de la Curtea de Conturi, acolo unde Curtea Constituţională a decis că numirea lui Ioan Anton în funcţia vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, pentru un mandat de nouă ani, a fost neconstituţională.
După discutarea acestui subiect ar putea fi demarate şi procedurile privind numirea lui nou vicepreşedinte, PSD susţinându-l în această poziţie pe senatorul Ilie Sârbu.
Şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au luat în discuţie o hotărâre a CCR prin care se constata incompotabilitatea unuia dintre consilierii de la Curtea de Conturi, care este şi vicepreşedintele Autorităţii de Audit.
Potrivit lui Tăriceanu, comisiile de specialitate urmează să redacteze un proiect de hotărâre al Parlamentului prin care se va lua act de încetarea mandatului persoanei respective şi se vor declanşa procedurile de numire a unui înlocuitor.
Cel care va candida pentru postul de consilier de la Curtea de Conturi este social-democratul Ilie Sârbu.
Socrul premierului Ponta s-a retras din fruntea liderilor senatorilor PSD şi este susţinut de partid pentru preluarea funcţiei de la Curtea de Conturi. În locul său la şefia grupului PSD din Senat a fost ales Mihai Fifor.
CITEŞTE ŞI Mihai Fifor, noul lider al senatorilor PSD. Sârbu, susţinut pentru Curtea de Conturi
Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în 10 iulie Legislativului pentru reexaminare prevederea din Statutului deputaţilor şi senatorilor referitoare la acordarea unei „indemnizaţii pentru limita de vârstă” actualilor şi foştilor parlamentari.
„Necesitatea reexaminării este motivată, pe de o parte, de caracterul excesiv şi arbitrar al noii indemnizaţii de care ar urma să beneficieze deputaţii şi senatorii, iar pe de altă parte, de faptul că acest drept ar urma să se acorde tuturor parlamentarilor care au săvârşit fapte de corupţie potrivit vechiului Cod penal, precum şi celor al căror mandat a încetat pentru incompatibilitate”, se spune în cererea de reexaminare.
Similitudinea între parlamentari şi magistraţi, invocată de legiuitor, „este forţată, întrucât aceştia din urmă constituie un corp de profesionişti, iar drepturile lor speciale decurg din contributivitatea pe parcursul întregii cariere”, motivează Preşedinţia, adăugând : „Această raţiune nu poate subzista în cazul parlamentarilor care, în virtutea mandatului reprezentativ, au o relaţie cu alegătorii pe care, în mod liber şi acceptând rigorile demnităţii publice, aleg să îi reprezinte”.
„Totodată, indemnizaţia pentru limită de vârstă care se acordă deputaţilor şi senatorilor este de natură a crea confuzii cu privire la natura juridică a acestui drept. Dreptul introdus prin legea transmisă la promulgare nu are însă ca temei, nici măcar în parte, vreunul dintre principiile ce stau la baza stabilirii pensiilor, fiind lipsit de orice legătură cu contribuţia la sistemul de asigurări sociale”, se mai spune în cererea de reexaminare.
„În plus, pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă urmează a se calcula proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. În lipsa precizării caracterului de continuitate a celor 6 luni de mandat, se poate deduce că legiuitorul recompensează activitatea sporadică, inclusiv desfăşurarea acesteia în mandate diferite, cu singura condiţie a însumării a 6 luni, fie chiar şi neconsecutive. În raport cu durata mandatului, astfel cum este stabilită de art. 63 alin. (1) din Constituţie, termenul de 6 luni apare ca derizoriu şi în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, menţionează Preşedinţia.
Legislativul a aprobat, în iunie, cu 303 voturi „pentru”, 124 voturi „împotrivă” şi două abţineri, proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari.
Proiectul prevedea că parlamentarii beneficiază de pensii speciale, care ar putea ajunge la peste 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate.
Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în funţie de numărul de mandate.
De această indemnizaţie vor beneficia doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar, iar cei care au avut condamnări penale sunt excluşi de la această indemnizaţie.
Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii, potrivit proiectului de lege.
Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a 3 mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
Potrivit calculelor, pentru un mandat de parlamentar, pensia este de aproximativ la 1.500 lei, pentru trei mandate este la peste 4.000 lei.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevedea pensiile speciale ale parlamentarilor a fost semnată de 255 de deputaţi şi senatori, ulterior parlamenatarii PNL retrăgându-şi semnăturile.