Europa caută soluţii la criza imigranţilor. PLANUL UE pentru a face faţă afluxului de refugiaţi

Noile sisteme ale UE de procesare a cererilor de azil în Italia, Grecia și, posibil, în Ungaria ar putea include detenția persoanelor ale căror cereri au fost respinse până la întoarcerea lor acasă, deoarece guvernele europene se străduiesc să mențină un echilibru între obligațiile de a oferi refugiu și ostilitatea în rândul opiniei publice față de imigrația în masă.

Potrivit declarațiilor lui Avramopoulos, Comisia Europeană le va face noi propuneri miniștrilor de interne la reuniunea lor de urgență prevăzută pentru 14 septembrie, la cinci zile după ce șeful executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, se așteaptă să prezinte planurile în Parlamentul European, în cadrul discursului său anual privind Starea Uniunii miercurea viitoare.

Criza refugiaţilor. Drumul spre Europa al imigranţilor începe pe Facebook

Acest calendar reprezintă o accelerare ca răspuns la creșterea bruscă a numărului de imigranți în cursul verii, în timp ce statele membre sunt în dispută cum să împartă povara reprezentată de nou-sosiți.

Avramopoulos a afirmat că discuțiile cu guvernele îl fac să spere că ele vor renunța la obiecțiile față de sistemul de distribuire a solicitanților de azil pe care Juncker l-a prezentat în luna mai și pe care îl va prezenta săptămâna viitoare ca pe un mecanism permanent.

Alte articole

Comisia Europeană propune noi reguli prin care să-i sprijine pe fermieri. Este prioritară inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

„Majoritatea țărilor doresc să contribuie. Unele țări care erau puțin reticente s-au răzgândit, deoarece acum își dau seama că această problemă nu este una a altor țări, ci și a lor”, a declarat comisarul european.

În timp ce Comisia Europeană este gata să-și extindă planurile schițate anterior pentru a aborda criza, Avramopoulos insistă că nu va avea loc nici o schimbare în codul Schengen, care a dus la eliminarea controalelor la multe din frontierele interne ale blocului, în pofida apelurilor la o modificare pentru a preveni ca imigranții să se folosească de aceste deschideri.

O schemă pilot a Comisiei propune relocarea a 40.000 de solicitanți de azil din Italia și Grecia către alte state UE și primirea a 20.000 de refugiați din afară. În opinia comisarului, odată ce această schemă este aplicată cu succes, va fi implementat un sistem permanent.

”Fluxurile (de imigranți) cresc. Întrebarea este: răspundem oare responsabil la propunerea făcută de Comisie? Dacă schema se dovedește funcțională, atunci vom avea un sistem permanent în viitor”, a afirmat Avramapopulos.

Lăudând Germania, care s-a remarcat acceptând sirieni, pe care de altfel ar fi putut să-i trimită înapoi în țările de unde au intrat prima dată în UE, Avramopoulos a afirmat: ”Unele guverne trebuie să înceteze cu iluzia că ele le vor face loc mișcărilor populiste dacă fac concesii în politica noastră. Nu, trebuie să dăm dovadă de curaj. Această criză este un test decisiv pentru instituțiile europene în relațiile lor cu statele membre. Prin această criză, nu trebuie să urmăm calea ‘re-naționalizării’, deoarece aceasta ar putea fi începutul sfârșitului tuturor acelor realizări pe care noi le-am obținut în ultimii 50 de ani”, a conchis comisarul european.

Peste 300.000 de imigranţi au ajuns până acum în Europa iar autorităţile europene par depăşite de situaţie. Ce se întâmplă acum cu valurile de imigranţi.

Între declaraţii diplomatice şi măsuri controversate, problema imigranţilor ajunşi în Europa pare să fie o cutie a Pandorei în faţa căreia statele europene nu au soluţii viabile pe termen lung, potrivit România TV.

Citeşte şi Profeţia lui Nostradamus despre criza imigranţilor. Vor declanşa cel de-al Treilea Război Mondial VIDEO

Bulgaria a mobilizat armata şi jandarmeria la graniţa cu Serbia şi Macedonia, iar Ungaria a decis să întărească gardul de sârmă ghimpată, lung de 175 de kilometri, cu încă unul de lemn. Acesta va avea o înălţime de patru metri. În plus, principala gară din Budapesta a fost închisă, iar două mii de refugiaţi au fost evacuaţi şi împiedicaţi să plece spre Austria şi Germania.

Majoritatea imigranţilor aveau bilete de tren valide. Budapesta a explicat că, prin acest blocaj, aplică de fapt normele europene în vigoare, potrivit cărora persoanele care călătoresc în Europa au nevoie de paşapoarte valide şi de viză Schengen. Decizia de blocare a gării vine după ce, într-o zi, peste 3600 de refugiaţi, un record, au ajuns la Viena cu un tren din Budapesta. Grupul se îndreaptă însă spre Germania, mai precis spre Munchen. Germania încă nu s-a decis ce măsuri va lua. În timp ce multe ţări europene ridică obstacole în calea refugiaţilor, altele dau adevărate exemple de toleranţă. Serbia a anunţat, fără să i se ceară acest lucru, că va primi refugiaţi iar 11.000 de islandezi s-au mobilizat pe Facebook şi sunt dispuşi să primească refugiaţi în casele lor.

Citeşte şi Criza imigranţilor: Uniunea Europeană se pregăteşte să intervină împotriva traficanţilor de fiinţe umane