Sorin Ducaru, asistentul şefului NATO: Alianţa este CONFRUNTATĂ, în premieră, cu o gamă de CRIZE

„Amenințarea estică este mai apropiată de genul de amenințări pentru care Alianța era echipată pentru a apăra teritoriul membrilor, dar, ca atare, are niște elemente care sunt complet noi. Iar în sud, amenințările teroriste pe o scară nevăzută, care combină resurse, inclusiv resurse militare, echipamente, care credeam că sunt caracteristice numai unui stat național, care se combină cu brutalitatea terorismului. Aceste amenințări sunt o chestiune urgentă, sunt simultane și sunt nediscreționare.

Deci, Alianța nu le poate ignora, având în vedere rațiunea ei de a fi. Din acest punct de vedere este un context nou care trebuie să genereze o abordare nouă”, a declarat asistentul secretarului general al NATO, invitat special la sesiunea plenară din cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Românești cu tema ”Problematica de securitate. Contextul regional de securitate și apărarea colectivă (NATO în adaptare)”.

CITEŞTE ŞI: MESAJUL lui Klaus Iohannis după activarea structurii NATO la Bucureşti

Ducaru a trecut în revistă acțiunile NATO față de aceste amenințări, până în prezent.

Alte articole

Ilie Bolojan, anunţ înaintea alegerilor prezidenţiale din luna mai

INSCOP: Aproape 90% din români consideră că România trebuie să rămână în NATO și UE. Corupția și instabilitatea politică, cele mai mari probleme ale țării

„Față de amenințarea din est, pachetul de măsuri de reasigurare lansat în Țara Galilor se desfășoară acum și are efecte vizibile”, a spus el.

În acest sens, asistentul secretarului general al NATO a enumerat „paza aeriană, prezența navală la granițele Alianței, planurile de reacție rapidă, crearea așa-numitor planuri graduale care sunt între cele de urgență și cele care sunt operaționale, creșterea numărului de exerciții care sunt mai complexe și cu dimensiune mai mare, crearea de elemente noi în structurile de comandă”.

„Toate acestea au generat un nou nivel de pregătire, de reacție, care este parte a unui proces pe termen mai lung. Planul de pregătire și de acțiune înseamnă dublarea forței de reacție a NATO care va ajunge la 40 de mii de oameni (…) și va exista și o forță de reacție rapidă care poate să reacționeze în 48 de ore. În momentul acesta avem șapte națiuni care și-au asumat voluntar conducerea acestei forțe în viitor„, a afirmat Ducaru.

El a spus că la Summitul de la Varșovia se va vorbi despre adaptare.

„Cuvântul cheie în ceea ce privește progresul (…) este adaptarea. Cred că la Summitul de la Varșovia vom vorbi despre adaptare. Există trei amenințări. (…)

În primul rând, adaptarea militară care va cuprinde elemente care au apărut pe agenda NATO și care vor fi prezentate șefilor de stat la anul, implementarea completă a RAP și măsuri care trec dincolo de asta. În al doilea rând concentrarea asupra dezvoltării pachetelor de capacități. Unele din ele se referă la pachetele care au fost proiectate înainte, care au fost planificate, dar și la aspecte noi”, a afirmat el.

Ducaru a adăugat că o altă componentă cheie o reprezintă apărarea antirachetă, dar și cea cibernetică.

„Există conștiința necesității de a investi mai mult în flexibilitate ca adversarii să nu poată să ajungă la sistemele noastre pentru a bloca sau degrada funcționalitatea sistemelor noastre, din perspectiva societății.

Dar există și chestiuni politice și dileme care sunt legate de dimensiunea cibernetică a războiului (…) folosirea instrumentelor cibernetice ca instrumente de război, lucru care s-a demonstrat cel mai recent în timpul operațiunilor din Ucraina”, a spus asistentul secretarului general al NATO.

Potrivit acestuia, Alianța își propune, totodată, „o strategie de reacție pentru acest context al războiului hibrid”.

„Am avut o perioadă de analiză până-n iunie și acum suntem în faza în care punem la punct strategia. Sunt câteva elemente care se leagă de adaptarea militară, dar există și un al doilea aspect, adaptarea instituțională. NATO, ca instituție, s-a reformat semnificativ, după cum știți, reforma structurii de comandă, a agențiilor, a personalului internațional.

Din rațiuni de eficiență, dar și în contextul crizei financiare, în consecință, eficiența și funcționalitatea. Aspectul cheie al următoarei faze va fi cum să adaptăm procedurile pentru ca să putem să luăm hotărâri mai repede, într-un mediu care se schimbă foarte repede, pe baza unor informații mai bune, cuprinzătoare, pentru a răspunde la amenințări. Și apoi adaptarea politică ce trebuie să reunească și celelalte două elemente”, a arătat acesta.

El a mai spus că este important să se dezvolte un cadru de relații cu Rusia în acest nou context și asta va genera o dezbatere importantă a miniștrilor de Externe.

CITEŞTE ŞI: Comandantul NATO din România: Vom fi pregătiţi să ne îndeplinim misiunile oriunde în S-E Europei în 2018

„Aș vrea să subliniez că procesul de extindere și viitoarea dezvoltare a parteneriatelor NATO sunt elemente cheie, esențiale. Am un argument important în ceea ce privește relațiile cu Rusia. Alianța nu s-a gândit niciodată și nu vrea nici confruntare cu Rusia și nici izolarea Rusiei. Scopul de a construi o relație de cooperare cu Rusia este încă valabil. Totuși, reluarea unor relații normale și aspirația către un parteneriat strategic, exprimat la Lisabona, e posibil numai dacă Rusia revine la angajamentele pe care și le-a luat pe plan internațional”, a susținut Ducaru.

În opinia acestuia, există o „încăpățânare pozitivă” a NATO ca „opțiunile de parteneriat pe termen lung cu Rusia să existe, dar cu respectarea principiilor”.

„E păcat că Rusia are un alt gen de încăpățânare și consideră că NATO este un adversar, se dezvoltă o întreagă retorică și propagandă în sensul acesta”, consideră asistentul secretarului general al NATO.