Primele date despre mafia siciliană sunt legate de Revoluţiile ce au avut loc în Italia în 1848 şi 1860, când mici bande înarmate se implicau în revolte, dar în scurt timp sferele lor de influenţă s-au extins, iar dezvoltarea organizaţiilor a devenit incontrolabilă. Valul masiv de emigraţie către SUA, de la sfârşitul secolului al XIX-a, a dus la un export masiv de criminalitate în America, unde a apărut şi profesia de ucigaş plătit. Oameni în sluba mafiei, care se supuneau capriciilor „naşilor” şi puneau în practică gândurile de răzbunare ale acestora. Iată cei mai vestiţi asasini profesionişti aflaţi în slujba mafiei siciliene.
Joseph “The Animal” Barboza (20 septembrie 1932 – 11 februarie 1976)
Este unul dintre cei mai de temut asasini din anii ’60. Se crede că a ucis 26 de persoane, iar porecla şi-a câştigat-o după ce a muşcat din obrazul unui om, în timpul unui incident petrecut într-un club de noapte. Pentru scurt timp a urmat o carieră de boxer, câştigând 8 dintre cele 12 lupte, sub porecla „Baronul”. În anii ’50 a executat o pedeapsă de cinci ani la Institutul Corecţional din Massachusetts, timp în care a atacat gardienii în numeroase ocazii. A evadat după trei ani, dar a fost repede prins.
După eliberarea definitivă s-a întors la crimă şi s-a pus în slujba Familiei Patriarca. De-a lungul anilor reputaţia sa a crescut, exponenţial cu numărul victimelor. Arma preferată era un pistol cu amortizor, dar se crede despre el că a experimentat şi dispozitive cu maşină capcană. Inculpat sub acuzaţia de crimă, el a acceptat să depună mărturie împotriva „boss”-ului, Raymond Patriarca, în schimbul protecţiei FBI. A intrat în programul de protecţie a martorilor, dar a fost descoperit de mafie şi ucis.
“Crazy” Joe Gallo (7 aprilie 1929 – 7 aprilie 1972)
A devenit faimos în activitatea sa pusă în slujba Familiei Profaci, din New York. Culmea, porecla lui nu are nimic de-a face cu reputaţia sa de criminal, ci vine de la obiceiul său de a reproduce ore în şir dialoguri din filmele cu gangsteri. Reputaţia sa a crescut considerabil în 1957, când a fost suspectat (nu s-a dovedit) că a ucis unul dintre capii puternici ai Mafiei, pe Albert Anastasia. Ceva mai târziu, Gallo a încercat să-şi lichideze propriul şef, pe Joseph Profaci, dar încercarea nu a avut succes, iar mulţi dintre prietenii săi au fost ucişi, rând pe rând, de oamenii lui Profaci. În 1961 a fost condamnat la 10 ani de închisoare, pentru extorcare, iar în timpul petrecut în detenţie a încercat să-şi ucidă mai mulţi colegi, pe care îi invita în celulă şi le oferea diferite alimente, otrăvite cu stricnină.
Când a fost eliberat, în 1971, Joe Profaci era deja mort, răpus de cancer, iar Gallo a pornit un război împotriva succesorului său, Joe Colombo. În iunie 1971, din ordinul său, un gangster afro-american l-a ucis pe Colombo după ce i-a tras trei gloanţe în cap. Un an mai târziu, Gallo avea propriul său sfârşit violent, într-un restaurant în care se afla împreună cu familia şi gărzile de corp. Un pistolar i-a tras cinci gloanţe în piept, la ordinele unui alt şef al Mafiei, Carlo Gambino, bun prieten cu Joe Colombo.
Giovanni Brusca (n. 20 mai 1957)
Este recunoscut ca unul dintre cei mai sadici şi nemiloşi asasini din istoria mafiei siciliene. El pretinde că a ucis peste 200 de oameni. Şi-a început activitatea timpuriu, la Palermo, şi a lucrat la ordinele directe ale boss-ului Toto Riina. A participat la uciderea procurorului anti-mafia Giovanni Falcone, în 1992, când grupul său a pus aproape o jumătate de tonă de explozibil sub o autostradă de lângă Palermo. Explozia a fost atât de puternică, încât deflagraţia a fost înregistrată şi pe monitoarele seismice. Un fost prieten, Giuseppe Di Matteo l-a „turnat” la poliţie pentru implicarea în acest omor, iar Brusca i-a răpit acestuia fiul în vârstă de 11 ani şi l-a torturat pe parcursul a doi ani. De asemenea, i-a trimis periodic lui Di Matteo imagini înfiorătoare cu băiatul torturat, cerându-i să-şi retragă mărturia. În cele din urmă, băiatul a fost strangulat, iar corpul i-a fost dizolvat în acid, pentru a distruge dovezile. În prezent, Brusca se află în închisoare, el fiind condamnat pe viaţă.
John Scalise (1900 – 7 mai 1929)
A fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Al Capone, în perioada prohibiţiei. La vârsta de 20 de ani a rămas fără în ochi, după ce l-a pierdut într-o încăierare cu cuţitele. Iniţial s-a pus în slubja Familei Gennas, pe care a trădat-o pentru Capone. Este faimos pentru implicarea în Masacrul din Ziua Sfântului Valentin, când şapte persoane au fost executate la perete, de gangsteri îmbrăcaţi în ofiţeri de poliţie. Scalise a fost arestat, dar eliberat, din lipsă de dovezi. După ceva vreme, Al Capone a aflat că Scalise şi alţi doi asasini plănuiau lichidarea sa. Le-a răspuns ademenindu-i la un banchet şi personal i-a bătut pe aceştia cu o bâtă de baseball până ce aproape i-a omorât. Un „locotenent” a încheiat treaba, cu câte un glonţ în capul fiecăruia dintre rebeli.
Tommy DeSimone (24 mai 1950 – 14 ianuarie 1979)
Personajul său este interpretat de Joe Pesci, în filmul „Băieţi buni”, apărut în 1990. Deşi în film e mic de statură, DeSimone avea o statură impunătoare, de aproape 1,90 m înălţime şi peste 100 kg. S-a dovedit că a ucis personal 6 oameni, dar se presupune că numărul victimelor sale este cel puţin de 11. Un informator al poliţiei, Henry Hill, îl descria pe Tommy DeSimone ca pe „un psihopat pur”. Prima crimă a comis-o în 1968, din impuls. Se afla pe stradă, împreună cu Henry Hill, când a văzut trecând pe lângă ei un bărbat însoţit de o femeie. „Hei, ia priveşte asta!”, i-a spus DeSimone lui Hill, după care i s-a adresat bărbatului: „Hei, jigodie!”, şi l-a împuşcat fără motiv.
Altă dată, într-un bar deţinut de mafiotul Jimmy Burke, el s-a enervat pe barman, un tânăr pe nume Michael „Spider” Gianco, căruia i-a reproşat că nu i-a preparat cum trebuie o băutură. I-a cerut barmanului să danseze pentru el, iar când acesta a refuzat, DeSimone l-a împuşcat în picior. O săptămână mai târziu, în acelaşi bar DeSimone a început să-şi bată joc de „Spider” şi de piciorul său rănit, iar tânărul i-a răspuns: „De ce nu te duci dracului, Tommy?”. DeSimone a scos imediat pistolul şi l-a împuşcat de trei ori pe „Spider” în piept, omorându-l.
Alături de Burke şi Hill a fost implicat în celebrul caz Lufthansa, când pe 11 decembre 1978, pe aeroportul John F. Kennedy, din New York, a avut loc unul dintre cele mai mari jafuri din istoria Americii. Pentru a elimina orice urmă, el a fost nevoit să-şi ucidă un prieten bun, pe Stacks Edwards, care a abandonat neglijent camioneta cu care au comis jaful, iar poliţia a identificat-o rapid. Tommy le-a tăiat autorităţilor toate pistele executându-l pe Stacks cu şase gloanţe.
Un an mai târziu, temperamentul său violent i-a adus moartea. Într-un moment de furie oarbă a ucis doi prieteni ai legendarului Naş John Gotti, pe William „Billy Batts” DeVino şi Foxy Jerothe. John Gotti personal a hotărât să-l ucidă pe DeSimone, iar Henry Hill avea să spună mai târziu, la Howard Stern Show, că moartea a fost lungă şi dureroasă, Gotti ţinând neapărat ca Tommy să sufere. Rămăşiţele sale nu au fost niciodată găsite.