De ce cutremurul din Indonezia nu a provocat tsunami şi nici pagube mari

Potrivit US Geological Survey, primul seism a avut o magnitudine de 8.6, şi a fost urmat de o replică de 8.2. În Aceh, spitalele au fost rapid evacuate, şi rezidenţii au fugit în zone mai înalte, amintindu-şi de tragedia din 2004, când un tsunami enorm a lovit Indonezia.

Cele două seisme au dus la emiterea unei avertizări de tsunami, însă alarma a fost ridicată după câteva ore, întrucât nu au fost observate valuri serioase.

„A fost un tsunami, însă valurile au avut un pic sub 1 metru (…) Este mult, dar nu face mare pagubă„, a declarat Emile Okal, geofizician la Universitatea din Evanston, Illinois, pentru National Geographic.

A fost o mare diferenţă faţă de tsunamiul din 2004, când valurile aveau înălţimea unui bloc cu zece etaje.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 6 în Japonia

Cutremur cu magnitudine 7.1, a fost emisă alertă de tsunami

Există două motive pentru care seismul din largul coastei indoneziene nu a provocat un tsunami mare, spune Okal.

Primul motiv: a avut o magnitudine mai mică decât cutremurul din 2004, care a avut 9.3.

Al doilea: mişcările tectonice au fost orizontale. Seismul din 2004 a avut mişcări verticale, tulburând intens apele de deasupra.

Miercuri, „amplitudinea tsunamiului a fost mai mică decât dacă ar fi implicat mişcări verticale”, a spus Okal.

Cutremurul de miercuri este interesant, a adăugat cercetătorul, întrucât nu a avut loc în zona de subducţie, unde plăcile tectonice se lovesc, iar una se scufundă sub cealaltă. Seismul a avut loc la 150 de km faţă de cea mai apropiată zonă de subducţie, fiind un cutremur intracrustal. Aceste tipuri de seisme tind a fi mai mult mai mici, de magnitudine 6, în general, a mai spus Okal.

Combinaţia acestor doi factori – o magnitudine mare pentru un seism intracrustal şi mişcările sale orizontale – fac din acest seism unul foarte interesant.

„Este ceva nou. Ceva ce nu am mai văzut în această zonă”, a declarat cercetătorul.