Criza refugiaţilor continuă: NU există consens în UE asupra repartizării a 120.000 de refugiaţi

„O mare majoritate dintre state s-au angajat în favoarea principiului de relocalizare (a celor 120.000 de refugiați), însă nu toată lumea este pentru moment de acord”, a recunoscut ministrul luxemburghez pentru imigrație și azil, Jean Asselborn, care a prezidat Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne desfășurat la Bruxelles. 

„Pe marginea propunerii noastre cu privire la 120.000 (de refugiați suplimentari), nu am avut acordul pe care l-am dorit”, a admis, la rândul său, comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, în cadrul unei conferințe de presă comune de la finalul reuniunii. 

CRIZA IMIGRANŢILOR. ACORD la Bruxelles pentru distribuirea a 40.000 de imigranţi. Câţi primeşte România UPDATE

Recunoscând că dezbaterile au fost unele „inflamate”, Avramopoulos a estimat, totodată, că „au fost făcute progrese”. 

Alte articole

România încearcă să pună pe agenda Consiliului JAI de la Stockholm aderarea la Schengen. Lucian Bode va participa la reuniunea informala din Suedia

Unica şansă de intrare a României în Schengen în 2023 este în luna februarie. Totul depinde de Suedia acum

Statele membre ale UE au validat decizia privind primirea a circa 40.000 de refugiați în doi ani, după cum a fost convenit la sfârșitul lui iulie, chiar dacă pentru moment nu a fost fixată destinația precisă în UE decât pentru 32.000 de persoane. 

Însă, țările UE nu au ajuns la un consens pe marginea noii propuneri a Comisiei Europene, care le-a cerut săptămâna trecută „relocalizarea”, pe baza unor cote, a 120.000 de refugiați în plus, care se află în prezent în Italia, Grecia și Ungaria. 

În această privință, „discuția trebuie să continue”, a explicat ministrul de interne francez, Bernard Cazeneuve, subliniind că „un anumit număr de țări nu vor să adere la acest proces de solidaritate”, citând „în special țările din grupul Vișegrad”. „Europa nu este o Europă ‘a la carte'”, a spus ministrul francez la adresa acestor țări. 

„Unele state nu se simt obligate să dea dovadă de o responsabilitate solidară”, a declarat și ministrul de interne german Thomas de Maiziere. 

„Nu suntem numai noi, sau Republica Cehă, există și alte țări” care s-au opus mecanismului de „relocalizare”, a replicat ministrul de interne slovac, Robert Kalinak, citat de mass-media slovace. 

În pofida acestui lucru, miniștrii de interne francez și german au preferat să insiste asupra unor „progrese concrete” obținute luni. Ei au subliniat că Italia și Grecia au acceptat în mod ferm punerea în funcțiune la frontierele lor externe a unor „hotspots”, centre de primire ce vor trebui să-i înregistreze pe imigranți la sosirea lor în Europa și să clarifice dacă aceștia pot avea dreptul la azil politic sau sunt imigranți ilegali.