„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât: sesizarea Ministerului Justiției cu propunerea de a include în Regulamentul de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal aspectele reținute în concluziile punctului de vedere al DLDC, cu observațiile Comisiei; sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea unui control tematic cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 de către judecătorii de supraveghere a privării de libertate și instanțele de judecată, eventualele probleme întâmpinate, precum și pentru identificarea măsurilor care se impun a fi adoptate„, se arată în soluția CSM, potrivit Agerpres.
CSM și-a însușit, marți, punctul de vedere al Direcției Legislație, Documentare și Contencios cu privire la propunerea de modificare a art. 96 din Legea 254/2013 și observațiile formulate de Comisia nr. 1 a CSM, referitoare la verificarea cunoștințelor de tehnoredactare ale persoanei private de libertate, pentru situația în care aceasta urmează să-și tehnoredacteze personal lucrarea cu caracter științific; declarația persoanei private de libertate în sensul că este autorul lucrării cu caracter științific; declarația privind faptul că editorul este persoana juridică română sau străină, dar cu practică în publicarea de lucrări științifice, legal constituită, având prevăzut în obiectul de activitate editarea de lucrări științifice.
De asemenea, CSM a decis și efectuarea unui studiu de drept comparat de către Direcția afaceri europene, relații internaționale și programe în ceea ce privește existența în legislațiile altor state a posibilității de liberare condiționată în cazul elaborării de lucrări științifice publicate.
Persoanele aflate în detenție au scris 157 de cărți de la începutul anului 2014 și până în iunie 2015, în vederea reducerii pedepsei și eliberării condiționate, potrivit unor informații transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor. Numărul cărților scrise în penitenciare a crescut față de anii anteriori, conform statisticilor ANP, care arată că în anii 2012 și 2013 au fost redactate 97 de lucrări de către persoane private de libertate.
Conform Legii privind executarea pedepselor, art. 96, lit.f, „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică publicată sau invenție și inovație brevetate”.
După ce în presă s-a semnalat că anumite lucrări scrise în penitenciar ar fi plagiate, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, anunța recent că există mai multe propuneri de modificare a Legii privind executarea pedepselor. Scopul acestor schimbări legislative este, adăuga el, de a aduce clarificări referitoare la ce înseamnă caracterul științific al unor astfel de cărți.
„Caracterul științific nu este ușor de stabilit. Există o dispută inclusiv în mediul universitar pe ce înseamnă științific în această materie. Există în analiză mai multe propuneri în momentul de față atât la Ministerul Justiției, la ANP, cât și la Consiliul Superior al Magistraturii. (…) Cadrul legal în vigoare este din 2006 și în mod cert este nevoie de aducerea lui în actualitate„, arăta Cazanciuc.
Unele acuzații făceau referire la omul de afaceri Gheorghe Copos, condamnat în dosarul „Transferuri în fotbal”, între timp eliberat condiționat.
În timpul detenției, Copos a publicat patru cărți la Editura Niculescu — „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, „Tășnadul medieval”, „Franciza vs management în industria hotelieră” și „Turismul, vector de interculturalitate” — și o carte la Editura Meteor Press — „Turismul european durabil și provocările lui”.
Au mai scris sau scriu lucrări în penitenciar Mihai Stoica, Gheorghe Popescu, Sorin Ovidiu Vîntu, Miron Mitrea (aflați încă în detenție), precum și Adrian Năstase și George Becali, eliberați condiționat.
De asemenea, DNA a anunțat că a transmis o notă Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției în care cerea acestor instituții să aprecieze asupra oportunității inițierii unor modificări legislative în materie.
DNA își motiva demersul de modificare a legii prin faptul că pentru realizarea unor astfel de lucrări este nevoie de consultarea unor materiale de referință — enciclopedii, lexicoane, glosare, vocabulare, dicționare — „care nu pot fi în mod rezonabil accesate în penitenciar”. În nota adresată CSM se făcea trimitere la situația din alte țări europene, unde o astfel de reducere a pedepsei datorată scrierii de lucrări științifice nu este reglementată.
Și Comisia de etică a Universității din București a reacționat în această privință. Reprezentanții acesteia au susținut că au constatat, în urma informațiilor primite de la Administrația Penitenciarelor, existența unei „imperfecțiuni majore” a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deținuților care realizează și publică lucrări științifice în regim de detenție.