DECIZIE la Senat privind durata maximă a ARESTULUI la domiciliu în cursul urmăririi penale

Potrivit proiectului legislativ privind aprobarea OUG nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 — Codul de procedură penală, care a primit un raport favorabil în Comisia juridică a Senatului, arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile (art.222).

„Curtea Constituțională a declarat întregul articol (222 — n.r.) ca neconstituțional astfel încât instanțele nu au putut pronunța această măsură preventivă (arestul la domiciliu — n.r.). Guvernul a rezolvat între timp, în vacanța parlamentară, prin OUG astfel încât să se poată aplica.

Azi nu am făcut decât să punem în acord cu deciziile CCR pe acest subiect în sensul în care s-au stabilit limita la 30 de zile și prelungiri succesive, dar fiecare prelungire limitată la 30 de zile, astfel încât această măsură preventivă să fie reevaluată de fiecare dată pentru a nu crea posibilitatea unei prelungiri fără termen la o astfel de măsură, care este una excepțională”, a explicat președintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Cătălin Boboc.

Potrivit actului normativ, prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Alte articole

Gabriela Firea şi-a anunţat demisia din Senat începând cu 1 iulie 2024

Baronul de Vaslui Dumitru Buzatu poate părăsi domiciliul doar pentru prezentarea în faţa organelor judiciare

„Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile. Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale”, se mai arată în proiectul de lege.

De asemenea, în procedură de cameră preliminară și în cursul judecății, măsura arestului la domiciliu poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

Dincolo de modificările aduse articolului 222 din Legea nr. 135/2010 a fost modificat și articolul 207, alin. 6 în sensul că „în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestor măsuri”.

Și articolul 208, alin. 4 a fost modificat astfel încât, în tot cursul judecății, instanța din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi.

Proiectul de lege a fost inițiat de Guvern, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.