Şapte persoane au fost arestate preventiv, în Dosarul reţetelor false. Alte şase, duse în arest la domiciliu

Magistraţii au admis cererea de arestare preventivă, formulată de procurorii DIICOT, doar în cazul a şapte dintre cei 13 reţinuţi în dosarul reţetelor false,  şi anume: Mirela Boboc, Mihaela Irina Mătărînga, Alina Gabriela Dragu, Andreea Baciu, Eugenia Muja, Elena Dumea şi Coseti Niculescu.

În cazul celorlalţi şase inculpaţi – Liliana Sgîrcitu, administratorul firmei Ahmeya Pharm, prin intermediul căreia erau decontate reţetele false, Gela Gavrilă, Paul Crețu, Cosmin Boldeanu, Sorica Vasile şi Iolanda Ionica Serghiev,  Tribunalul Bucureşti a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu.

Procurorii DIICOT au reținut 13 persoane și au instituit control judiciar pe numele a cinci, în urma perchezițiilor efectuate luni de polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR la farmaciști și medici acuzați că ar fi decontat în mod fraudulos sume mari de bani din Fondul National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Zeci de medici şi farmacişti, săltaţi de procurori pentru fraudă cu reţete false. Prejudiciul – 9 milioane lei

„Aceștia ar fi întocmit și decontat prescripții medicale fictive pentru medicamente folosite în tratarea de boli incurabile, cu preț de vânzare foarte ridicat, pe numele rudelor apropiate, iar, după introducerea cardului de sănătate, aceștia ar fi eliberat prescripții medicale pe numele unor minori cu handicap psihic, majoritatea aflați în plasament social”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).

Procurorii au descoperit că gruparea era formată din 25 de membri, reprezentanți și angajați ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL și medici de familie sau medici specialiști (inclusiv oncologi) care își desfășoară activitatea pe raza județelor Brăila și Constanța.

Membrii grupării ar fi decontat, în mod fraudulos, în perioada 2011-2015, sume importante de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Valoarea prejudiciului estimat până în prezent se ridică la 9 milioane lei.

Procurorii susțin că informațiile inițiale au conturat un grup infracțional format din reprezentanți și angajați ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL și medici de familie sau medici specialiști care își desfășoară activitatea pe raza județului Brăila, toți beneficiind de sprijin din partea unor angajați din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila.

DOSARUL decontărilor ilegale de reţete. 13 persoane, între care şase MEDICI, au fost REŢINUTE

Anchetatorii au descoperit că, în anul 2009, Titu Sgîrcitu (în prezent încarcerat în Penitenciarul Focșani pentru infracțiuni de violență, fără legătură cu faptele cercetate în acest doar) a înființat SC Ahmeya Pharm SRL, al cărei administrator este soția sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.

Prin intermediul acestei societăți, în complicitate cu medici și funcționari din cadrul CAS Brăila, farmaciștii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor rețete fictive, eliberate de medici specialiști sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane lei.

Astfel, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, pentru perioada 1 ianuarie 2011 — 30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracțional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialiști oncologi Cosmin Boldeanu și Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Crețu și Vasile Sorica și cu suportul unor angajați ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripții medicale fictive pentru medicamentul „voriconazolum”, ulterior aceste prescripții fiind decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operațiuni fictive de achiziție a acestui medicament.

Tot în Brăila, medicul Claudia Pleșea a emis rețete nereale, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziționate de asemenea fictiv.

Procurorii mai susțin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat și pe raza județului Constanța un mecanism similar de fraudare a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind și în acest caz atât de complicitatea angajaților, cât și a unor medici și funcționari din cadrul CAS Constanța.

Palierul grupării din Constanța era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage „colaboratori”, medici și funcționari din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și CAS Constanța.

Astfel, demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă și Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 — februarie 2015, mai multe prescripții despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum și a numitei Maria Bănățeanu, zisa „Mia”, de profesie asistent în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, care trebuie să faciliteze și să intermedieze accesul la medicii dispuși să emită rețete fictive.

De asemenea, probele au reliefat că funcționarii din CAS Constanța, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informații cu privire la data și tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societății SC Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravențională a acestei societăți.

Procurorii DIICOT mai au probe și cu privire la comiterea unor infracțiuni de corupție, în scopul obținerii transferului deținutului Titi Sgîrcitu în alt penitenciar.