UN NOU SCANDAL a izbucnit din cauza OREI DE RELIGIE. Elevii spun că se încalcă legea

Consiliul Național al Elevilor împreună cu Asociația Elevilor din Constanța consideră nelegale prevederile art. 3 alin. (1) din Metodologie, cât și art. 18 din Legea Educației Naționale, conform căreia în cazul elevului minor, cu vârsta de peste 14 ani, părinții sau tutorii legali ai acestuia decid asupra frecventării orei de religie și inerent asupra adeziunii sale religioase.

Conform dispozițiilor Codului Civil, precum și conform art. 30 din Legea 272/2004, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul de a-și alege confesiunea religioasă. Acesta este îndreptățit și în același timp competent să decidă dacă dorește să frecventeze ora de religie. Elevii sunt supăraţi şi spun că obligația de a participa la procesele unui act religios fără voință proprie reprezintă o infracțiune.

„Considerăm necesară respectarea dreptului la conștiință și libertate de adeziune a minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă, astfel condamăm faptul că elevii între 14 și 18 ani nu au posibilitatea de a alege singuri dacă doresc sau nu să participe la ora de religie. Ne exprimăm în același timp îngrijorarea asupra faptului că se dorește să se interpreteze în mod abuziv Metodologia, și astfel nu se ia în considerare că opțiunile unui elev care pe parcursul celor 12 ani de studiu se dezvoltă continuu se pot modifica în timp. Amintim presiunile imense făcute de către unii directori, diriginți și profesori de religie pentru ca elevii să se înscrie la ora și faptul că aceștia își mențin opțiunile până la o decizie contrară devine un alt subiect prin care se facilitează nefrecventarea orei.
Milităm pentru dreptul elevului de a decide dacă dorește sau nu să participe la ora de religie, iar faptul că părinții/elevii trebuie să depună o cerere în fiecare an reprezintă, până la urmă, o confirmare a dorinței de a participa. Această acțiune nu este niciun impediment”, se arată într-un comunicat emis de Consiliul Național al Elevilor împreună cu Asociația Elevilor din Constanța, care precizează că este dreptul elevilor de a participa la ora de religie, la fel cum e dreptul elevilor de a refuza, iar 14 ani este o vârstă la care, și moral și legal, au competența de a decide dacă vor să urmeze cursurile sau nu.

„În același timp, dorința Patriarhiei de a interpreta că înscrierile au finalitate în clasa a XII-a demonstrează că există suspiciuni rezonabile că s-au făcut presiuni pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie, iar continuarea deciziei din clasa I până în clasa a XII-a face ca retragerea să fie mult mai greoaie, din cauza acelorași presiuni. Atât timp cât părinții/elevii vor ca elevii să frecventeze religia și în anul următor școlar, nu credem că este o problemă în a depune acea cerere, mai mult, este dovadă că ei aderă în continuare la aceleași principii religioase de care au dat dovadă și în trecut”, a declarat Horia-Șerban Onița, Președintele Consiliului Național al Elevilor.

Alte articole

Marcel Ciolacu: Tinerii pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine. Ne dorim învăţământ dual implementat pentru ei

Marcel Ciolacu, despre suplimentarea posturilor din învățământul preuniversitar de stat: „Începem cu o veste bună”

Vezi aici: METODOLOGIA disciplinei RELIGIE în învăţământul preuniversitar. Ce se întâmplă cu elevii care nu se înscriu

„Interpretarea emisă de Patriarhia Română este neconformă cu ordinul emis săptămâna trecută și contrară cu decizia Curții Constituționale. Consider că Ministerul Educației ar trebui să ofere clarificări cu privire la acest subiect, pentru buna informare a opiniei publice. Totodată, reiterez nevoia modificării art. 18 din Legea Educației, în sensul în care elevul cu vârstă de peste 14 ani să poată decide frecventarea orei de religie, conform prevederilor art. 491 din Codul Civil”, a declarat Președintele Asociației Elevilor din Constanța, Constantin-Alexandru Manda.

Aproximativ opt la sută dintre elevii din ciclurile primar, gimnazial și liceal nu s-au înscris la ora de religie în anul școlar 2015-2016, a declarat Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

„Sunt aproximativ opt la sută dintre elevi care nu s-au înscris la ora de religie și, până la începutul lunii octombrie, inspectoratele școlare trebuie să ne dea situația exactă pentru a lua măsurile care se impun pentru elevii care nu participă la orele de religie. Nu este vorba de același număr de elevi la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal, lucrurile stau diferit, iar soluția trebuie să fie adaptată pentru fiecare în parte„, a declarat ministrul Educației Naționale, Sorin Cîmpeanu, luni, într-o conferință de presă susținută la Timișoara.

Ministrul a mai arătat că fiecare unitate de învățământ trebuie să își refacă planul în cazul în care elevii care optează să nu urmeze cursurile de religie se transferă de la o școală la alta.

„În situațiile în care avem întreruperea activității într-o școală și reluarea activității într-o altă școală, atunci unitatea de învățământ trebuie să își refacă planul”, a mai spus ministrul.

Cîmpeanu a mai precizat că decizia privind urmarea opțională a cursurilor de religie de către elevi a aparținut Curții Constituționale a României, și nu Ministerului Educației Naționale.

Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale este neconstituţional. Articolul prevedea că sunt obligaţi să facă cerere elevii care nu vor să participe la ora de Religie.

Prin decizia CC a deventi obligatorie cererea celor care vor să studieze disciplina. Decizia Curţii Constituţionale a devenit executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

În formularul de înscriere la ora de religie se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.