Instanţa supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul magistratului Lucian Papici şi a lui Horaţiu Ciprian Andrei pentru interceptări ilegale şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Cei doi vor fi cercetaţi într-un dosar al DIICOT Hunedoara.
De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, vineri, şi redeschiderea urmăririi penale, într-un dosar al DIICOT Timişoara, în cazul Roxanei Fazakaş, a lui Alexandru Florin Mirea şi Cristian Dan Boureanu. Cei trei vor fi cercetaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de minori.
Decizia instanţei supreme este definitivă, dosarele urmând să fie repartizate unor procurori.
„În baza art.335 alin. 4 C.pr.pen., confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 118/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — D.I.I.C.O.T. — Serviciul Teritorial Timișoara față de numiții Fazakas Roxana, Mirea Florin Alexandru și Boureanu Cristian Dan sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 367 C.pen. și art. 211 C.pen., precum și în dosarul nr. 2/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — D.I.I.C.O.T. — Serviciul Teritorial Hunedoara față de numiții Papici Lucian Gheorghe și Andrei Horațiu Ciprian sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 302 alin. 2 C.pen. (fost art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991) și art. 365 C.pen. (fost art. 46 din Legea nr. 161/2003), dispusă prin ordonanța nr. 2303/C/2015 din 2 septembrie 2015 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție„, se arată în decizia Curții Supreme.
Dosarul instrumentat de DIICOT Timișoara a fost redeschis pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de minori.
Presa a relatat că în acest dosar au fost efectuate cercetări privind traficul de persoane și viza o rețea de proxenetism care opera într-un bar din Timișoara, deținut de un văr al lui Lucian Papici, și în care este implicată și Fazakas Roxana, denumită „Barbie de România”.
Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că, în al doilea dosar, instrumentat de DIICOT Hunedoara, procurorii au trimis în judecată 43 de persoane, acuzate că au folosit softuri de interceptare pentru telefoanele mobile, în care erau implicați magistrați, avocați și oameni de afaceri.
Unul dintre inculpații din acest dosar, Aurel Puică, i-a cumpărat soției sale un telefon mobil, care avea instalat un soft de spionare, denumit FlexiSpy, prin care erau urmărite mesajele tip SMS și care permitea localizarea telefonului prin GPS.
Soția lui Aurel Puică a vândut telefonul altei persoane, care l-a rândul ei a vândut mobilul lui Papici, acesta din urmă făcându-l cadou soției sale.
La acea vreme, procurorii DIICOT Hunedoara au decis neînceperea urmăririi penale împotriva lui Papici, pe motiv că acesta nu știa că telefonul avea instalat acel soft.
Procurorul va fi acum urmărit penal de Parchetul General pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 302 alin. 2 din Codul penal: „Violarea secretului corespondenței. (2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
De asemenea, el va fi cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 365 Cod penal (operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice).
Lucian Papici a condus Secția I de combatere a corupției din DNA iar în luna august a cerut CSM să se reîntoarcă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, solicitarea sa fiind aprobată.
El a devenit cunoscut după ce a condus ancheta în mai multe dosar importante de la DNA, printre care și dosarul „Referendumul”, în care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată.
Citeşte şi: Celebrul procuror Lucian Papici, care a instrumentat dosarul lui Dragnea, pleacă din DNA
Lucian Papici şi-a pus semnătura pe cele mai importante şi mai grele dosare de corupţie din România:
– dosarul „Trofeul calităţii”, în care fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la închisoare cu executare,
– dosarul „Caltaboşul”, în care fostul ministru al agriculturii Decebal Traian Remeş a fost condamnat la închisoare cu executare
– dosarul „Valiza”, în care deputatul PNL Gigi Becali a fost condamnat la închisoare cu executare, dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu, în care acesta a primit şapte ani de închisoare,
– dosarul „ICA”, în care Dan Voiculescu a fost condamnat, în primă instanţă, la cinci ani de închisoare,
– dosarul „Fraude la referendum”, în care preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată
– dosarul „2 Mai”, în care fostul ministru al tineretului Monica Iacob Ridzi,de asemenea, a fost trimisă în judecată.
Procurorul Lucian Papici a instrumentat dosarul Referendumului, în care sunt judecaţi Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În acest caz, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare. Apelul formulat de procurori şi de inculpaţii condamnaţi în dosar se judecă la instanţa supremă.
Un scandal legat de delegarea procurorului Lucian Papici la şefia Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a izbucnit în 2013. În a doua jumătate a lunii septembrie 2013, Laura Codruţa Kovesi înainta procurorului general al României, Tiberiu Niţu, propunerea care îl viza pe Papici. În 23 septembrie 2013, Niţu îi prelungea delegarea lui Papici la şefia Secţiei I din DNA.
O săptămână mai târziu, în 2 octombrie 2013, Niţu lua decizia de încetare a delegării procurorului Papici şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preciza că încetarea delegării procurorului Lucian Papici şi a adjunctei acestuia la conducerea Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a avut în vedere faptul că ministrul Justiţiei a transmis CSM propunerile de numire în funcţii de conducere la Direcţie.
Niţu informa Direcţia Naţională Anticorupţie printr-un fax că delegarea lui Papici încetează din 2 octombrie 2013, dată de la care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.
În replică, DNA reclama că, pentru delegarea procurorilor Bendeac şi Cerbu la şefia Secţiei de combatere a corupţiei nu a fost solicitată, în prealabil, recomandarea şefului Direcţiei.
În siajul disputei iscate între structurile din subordinea Ministerului Justiţiei au apărut trimiteri la cauzele instrumentate de Papici, unul dintre acestea fiind cel cunoscut ca dosarul Referendumului.
Mai mult, chiar premierul Victor Ponta l-a catalogat pe Papici drept „procuror băsist, morarist”. „Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morarist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din aştia puşi de Băsescu, care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Morar, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, spunea Ponta.
În acest context tensionat, procurorul Lucian Papici a cerut CSM să-i apere reputaţia. În 8 octombrie 2013, Plenul Consiliului decidea că reputaţia profesională a procurorului DNA a fost afectată de afirmaţiile premierului.
Finalmente, pe 20 noiembrie 2013, procurorul Papici a rămas la DNA, fiind numit de CSM ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I. În funcţiile de procuror-şef şi, respectiv, procuror-şef adjunct ai Secţiei I din DNA, CSM i-a avizat favorabil pe magistraţii Gheorghe Popovici şi Dănuţ Volintiru, în timp ce Mariana Alexandru a fost numită procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. Asta după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a decis, în urma consultărilor avute cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi cu procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, retragerea propunerii de numire a acestora.