SFANTA PARASCHEVA 2015: Ce NU AI VOIE să faci de SF. CUVIOASA PARASCHEVA

SFANTA PARASCGHEVA 2015: Mii de credincioşi stăteau sâmbătă la coadă pentru a ajunge la racla cu moaştele Sf. Parascheva, deşi mai sunt câteva zile până la prăznuire sfintei..

SFANTA PARASCHEVA: În data de 14 octombrie a fiecărui an se celebrează Sfânta Parascheva, cunoscută popular ca “Sfânta Vineri de Toamnă”. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. 

Marţi, creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva, protectoarea Moldovei. Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă “Vineri”, iar unii cercetători consideră că “Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, “Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână  şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Numită “luminătoarea casnică a Moldovei”, ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.

Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta  ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.

Fie că vorbim de Cuvioasa Parascheva făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român. Astfel că,  an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.

SFANTA PARASCHEVA: Ce să nu faci marţi

• De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în acasă, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap;
• La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva.
• De Sfânta Parascheva nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. Ea apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei;
• De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce;
• De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând. – Încep pregătirile de iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace, pături; Sfânta Cuvioasă Parascheva (cunoscută şi ca Paraschiva) este sfânta ocrotitoare a Moldovei.

Moaştele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, moaştele sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca Sfânta vineri, personaj des întâlnit în basmele românilor.

Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a săvârşit numeroase vindecări miraculoase şi alte minuni în timpul vieţii sale.

Sfânta Parascheva este sărbătorită şi în alte state cu o puternică comunitate ortodoxă, ca Grecia şi Bulgaria.

SFANTA PARASCHEVA s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: „Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determina sa-si daruiasca hainele sale saracilor.
Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: „Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Din Constantinopol SFANTA PARASCHEVA s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.

SFANTA PARASCHEVA a fost ingropata ca o straina. Potrivit traditiei se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis ” si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva ” i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.

Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.

Moastele SFANTA PARASCHEVA au fost aduse in Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) si asezate pe 14 octombrie 1641, in Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi“. In anul 1887, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate in Catedrala mitropolitana din Iasi.