Potrivit președintelui CNFMS, finanțarea nu se bazează pe măsurători de costuri, tarifele din spitale nu au legătură cu costurile reale, iar formulele de calcul practicate distorsionează și mai mult sistemul de plată, informează Agerpres.
‘Regulile și tarifele au fost stabilite din burtă, mai pe românește, pentru că nu s-au făcut măsurători de costuri. Doar prin noroc și la nimereală se corelează cu costul real al furnizorului. La toate aceste tarife și reguli se adaugă tarife și reguli inventate, care nu prea au legătură cu actul medical și cu sistemul de plată și distorsionează și mai mult sistemul de plată. În aceste condiții, spitalele trebuie să funcționeze, iar proprietarii trebuie să le administreze prin echipa de management. Acest lucru face foarte dificilă evaluarea funcționării spitalului. Datorită faptului că finanțarea nu se bazează pe măsurători de costuri există servicii suprafinanțate, foarte rentabile. Dacă facem astăzi măsurători de costuri în România, la un spital care chiar dacă este înglodat în datorii și merge foarte prost, o să găsim multe activități rentabile, dar pe lângă asta o să găsim și multe activități care sunt pe pierdere’, a arătat dr. Lorenzovici László, în cadrul CNFMS.
Acesta a spus că un întreprinzător privat se uită la rentabilitatea fiecărui produs, dacă venitul acoperă cheltuielile și dacă nu, trebuie să ia o decizie, închide sau crește tariful, însă în cazul spitalelor problema este mult mai delicată.
‘Când avem un spital nu mai e atât de ușor, pentru că atunci când avem o activitate nerentabilă nu mai știm dacă sistemul de plată este greșit, distorsionat ori prost sau dacă managerul e nepriceput și nu știe să îl conducă bine. Practic problemele de sistem se suprapun problemelor interne ale spitalului și un ochi care nu știe unde să se uite nu poate să diferențieze problemele de sistem de cele din interior. Din acest motiv apar multe probleme la autoritățile locale dacă managerul e bun sau nu. Putem să visăm la un sistem de spitale de un nivel calitativ occidental, dar dacă resursele administrative nu sunt la acel nivel, atunci trebui să mai diminuăm din pretenții, trebuie să fim realiști’, a subliniat acesta.
Dr. Lorenzovici a precizat că există însă și perspective pozitive la nivelul Ministerului Sănătății și că dacă proiectele începute vor fi continuate, există șansa ca sistemul de plată în sistemul sanitar să devină unul echitabil.
‘Este în derulare și în fază de finalizare un proiect de măsurare de costuri, demarat de Ministerul Sănătății pe fonduri europene. Ministerul a achiziționat servicii de management sanitar. Am câștigat o licitație pe măsurare de costuri și deja MS are o bază de date de 500.000 de cazuri cu costuri măsurate. Asta înseamnă că se deschid premisele pentru îmbunătățirea bazelor de date, care va face multă ordine în sistem dacă se duce la bun sfârșit. Deși proiectul inițial avea ca obiectiv să se măsoare costurile la 20% dintre patologiile cele mai frecvente, (…) s-au măsurat cu exactitate cam 97% din patologia din România. Dacă acest lucru se pune în practică și ar trebui să fie pus în practică de anul viitor, sistemul de plată ar vira într-o zonă mult mai echitabilă. Nu va fi perfect din mai multe motive, dar trebuie să vă gândiți că pornind pe o scală de la 0 la 10 pornim de la 1 și am ajunge undeva la 8’, a precizat acesta.
Lorenzovici László a subliniat că pe toate palierele sistemului sanitar trebuie demarate măsurători de costuri și, pas cu pas, să fie corelate regulile de finanțare și tarifele cu costurile existente din România.
Peste 300 de specialiști din domeniul sanitar și farmaceutic din România și Ungaria se reunesc la Târgu Mureș, începând de miercuri până sâmbătă, la cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), al cărei scop este evidențierea problemelor sistemului de sănătate și identificarea unor soluții.
Conferința a debutat miercuri cu un curs de biostatistică aplicată în farmacoeconomie, susținut de profesorul Vako Zoltan de la Universitatea Eotvos Loránd din Budapesta, și altul privind administrarea și monitorizarea activității spitalelor aflate în subordinea autorităților publice locale.
Citeşte şi Bănicioiu: Statutul personalului medical ar putea intra în vigoare spre sfârşitul anului