Mâncăm E-uri, nu mâncare. 120 de chimicale într-un singur coş de cumpărături

Pornind de la ipoteza că facem cumpărături pentru o familie cu un copil, coşul de cumpărături costă aproximativ 150 de lei, scrie 7est.ro. Au fost incluse alimente pentru micul dejun, prânz şi cină.

Un calcul simplu făcut prin adunarea aditivilor din alimentele cumpărate arată că, în fiecare zi, îngurgităm aproape 120 de astfel de substanţe, cu mult peste valorile acceptate de nutriţionişti pentru a rămâne sănătoşi.

Citeşte şi Atenţie! Şi tu pui asta în ciorbă, fără să ştii că este extrem de toxic

Micul dejun, o „bombă” cu aditivi

Orice medic sau nutriţionist recomandă ca micul dejun să fie principala sursă de calorii, fibre şi minerale, ajutând organismul să funcţioneze pe parcursul întregii zile.

Cum dimineaţa micuţul trebuie pregătit pentru mers la grădiniţă, iar părinţii – la serviciu, prima masă a zilei conţine de obicei pâine, margarină, crenvurşti, salam, brânză topită sau tartinabilă, un ceai, iaurt cu arome şi, uneori, fulgi de cereale cu lapte.

Dacă e să analizăm fiecare produs alimentar în parte, pateul, fie el de pasăre sau de porc, este de departe „cel mai bogat” în aditivi şi conservanţi, conţinând dextroză, sirop de glucoză, gluten, monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi, difosfaţi şi trifosfaţi de sodiu, gumă de xantan sau de guar, colorant şi nitrit de sodiu.

Şi salamul pe care îl mâncăm dimineaţa are dextroză, acid ascorbic, eritorbat de sodium, polifosfaţi de sodiu, monoglutamat de sodiu, citraţi de sodiu şi nitrit de sodiu.

Nici crenvurştii nu sunt departe de un „cocktail de aditivi”, având în compoziţie difosfaţi, citraţi de sodiu, eritorbat de sodiu, glucoză, acetaţi de sodiu şi nitrit de sodiu.

De asemenea, pâinea pe care o punem în coşul de cumpărături nu este la fel de sănătoasă ca aceea pregătită în casă. Aceasta conţine enzime, acid ascorbic, monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi.

Margarina conţine poligliceril polincinoleat, monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi, acid citric, arome, antioxidant şi colorant.

Brânza topită sau tartinabilă are monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi, gelatină şi gumă din seminţe de carruba.

Prânzul vine cu un surplus de E-uri

Masa de prânz înseamnă încă cel puţin 50 de compuşi dăunători sănătăţii în farfuriile românilor. Pentru prânz, am ales nişte pulpe afumate şi nişte cârnaţi, legume, nişte castraveţi muraţi, cumpăraţi tot din supermarket, precum şi o prăjitură, la caserolă. La final, după o masă copioasă şi plină de aditivi, am optat pentru un pahar cu suc, plin şi el de coloranţi şi conservanţi.

Pâinea, la fel ca la micul dejun, conţine enzime, acid ascorbic, monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi.

Pulpele afumate au în compoziţie sare de masă, proteină din soia, trifosfaţi, acetat de sodiu, caragenan, pe post de agent de îngroşare, potenţiator de aromă – monoglutamat de sodiu, acid citric ca acidifiant, maltodextrină, ascorbat de sodiu şi nitrat de sodiu.

Mai mult, cârnaţii au în compoziţie, la fel ca majoritatea mezelurilor, dextroză, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, polifosfaţi de sodiu, monoglutamat de sodiu, citraţi de sodiu şi nitrit de sodiu.

În plus, castraveţii muraţi, la borcan, adaugă doi aditivi şi conservanţi: potenţiatori de aromă şi acid ascorbic.

Pe de altă parte, legumele congelate sunt singurele alimente ce nu conţin nici aditivi şi nici coloranţi.

Citeşte şi Cum să ne ferim, ca pesticidele din alimente să nu ne afecteze organismul. Nu este suficientă o simplă spălare

De menţionat este faptul că o prăjitură de tip tiramisu la caserolă conţine sirop de glucoză, acid lactic pe post de corector de aciditate, amidon din cartofi, monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi cu rol emulsifiant, difosfaţi, carbonat acid de sodiu, sorbitoli ca stabilizatori, dextroză, gelatină şi amidon din tapioca, esteri ai acidului lactic cu monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi, gumă din seminţe de carruba şi alginat de sodiu.

Sucul de la finalul mesei conţine sirop de fructoză – glucoză, acid citric, extract de mere şi hibiscus, coloranţi antociani şi arome.

Cina poate fi cea mai sănătoasă

Pentru masa de seară, am ales o conservă din carne de porc şi una din peşte. Ca desert, nişte napolitane şi, bineînţeles, nişte suc.

La pâinea cu patru E-uri şi sucul cu cinci E-uri se adaugă celelalte. Conserva din carne de porc are în compoziţie sare cu nitriţi, trifosfaţi, zer praf dulce, extract de condimente şi ascorbat de sodiu.

Şi conserva de peşte are sare de masă, gumă din seminţe de carruba, acid malic şi extracte din condimente.

Am ales şi o brânză proaspătă şi iaurt cu piersici, care conţine suc concentrat de maracuja, amidon modificat din porumb,sirop de glucoză fructoză, gelatină, pectină, gumă de guar, gumă de carruba şi concentrat colorant de şofrănel.

Napolitanele au în compoziţie amidon din grâu, dextroză, lapte praf, zer praf, lecitină din soia, arome, carbonat acid de sodiu şi extract de vanilie.

Semnal de alarmă tras de nutriţionişti

Nutriţioniştii atrag atenţia că, dacă mâncăm cel puţin două produse care conţin aceiaşi aditivi alimentari, deja depăşim doza zilnică permisă.

Aditivii din alimente sunt diverşi, E-urile fiind cele care dau gust de fructe produselor. Pe listă se mai află conservanţii care întârzie alterarea alimentelor, alături de emulsificatori, cei care asigură un amestec omogen între apă şi grăsimi.

„Coloranţii din cârnaţi, crenvurşti şi sucuri pot provoca alergii şi afecţiuni ale rinichilor. Dacă ne gândim la micul dejun, crenvurştii au – pe lângă carne, slănină şi grăsime – polifosfaţi. Aceştia prezintă un mare pericol pentru organism, perturbând absorbţia calciului”, a spus nutriţionistul Camelia Matei.

Atenţie la glutamatul de sodiu!

Cel mai periculos aditiv este glutamatul de sodiu, cel denumit şi „al cincilea gust”.

Fabricat din melasă (care este obţinuta din zahăr – n.r.) prin fermentaţie, glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi întâlnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat sau E 621 (conform regulamentelor europene).

Glutamatul se foloseşte cel mai mult în alimentele fabricate artificial şi în semi-preparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, îngheţată, budincă etc.

Glutamatul este interzis în Australia, însă este tolerat în Statele Unite ale Americii. Cele mai multe persoane sunt sensibile la glutamat, invocând simptome precum greaţă, dureri de cap, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune şi oboseală. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea generică de „simptomul mâncării chinezeşti”.

Acesta dă o aromă specifică alimentelor procesate, iar organismul devine încet-încet dependent de acest gust şi ne face să considerăm produsele naturale ca fiind fade.

Topul alimentelor cu aditivi şi conservanţi

1. Tiramisu – sirop de glucoză, acid lactic pe post de corector de aciditate, amidon din cartofi, monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi cu rol emulsifiant, difosfaţi, carbonat acid de sodiu, sare de masă, sorbitoli, dextroză, gelatină şi amidon din tapioca, esteri ai acidului lactic cu monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi, gumă din seminţe de carruba şi alginat de sodiu.

2. Pulpe – sare de masă, proteină din soia, trifosfaţi, acetat de sodiu, caragenan, monoglutamat de sodiu, acid citric, maltodextrină, ascorbat de sodiu şi nitrat de sodiu.

3. Pate – dextroză, sirop de glucoză, gluten, monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi, difosfaţi şi trifosfaţi de sodiu, gumă de xantan sau de guar, colorant şi nitrit de sodiu.

4. Brânză cu iaurt – suc concentrat de maracuja, amidon modificat din proumb, sirop de glucoză – fructoză, gelatină, pectină, gumă de guar, gumă de carruba şi concentrat colorant de şofrănel.

5. Salam – dextroză, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, polifosfaţi de sodiu, monoglutamat de sodiu, citraţi de sodiu şi nitrit de sodiu.