Imagini sugestive sau familiare care să fie reţinute uşor de alegători, astfel încât şampila de vot să ajungă cu siguranţă în pătrăţelul dorit. Aceasta este strategia electorală a oricărui partid. Astfel că cei mai mulţi politicieni au decis să folosească crucea pentru un spor de voturi trimise, eventual, de divinitate.
Uniunea Bulgară din Banat, Partidul Naţional Democrat Creştin, Uniunea Croaţilor din România , Forţa Civică şi Partidul Totul pentru Ţară sunt formaţiunile care au ales crucea ca simbol, în diverse reprezentări.
Pentru alţi politicieni, mai importantă ca forţa credinţei pare a fi căldura solară. Stilizat sau reprezentat în toată rotunjimea sa, soarele „încălzeşte” siglele a nu mai puţin de cinci partide sau alianţe: Partidul Alianţa Socialistă, Uniunea Social Ecologistă, Asociaţia Macedonenilor, Partidul Verde şi Alianţa pentru Mureş.
Simbolul păcatului, mărul, a devenit şi el stindard în lupta electorală. Două alianţe locale, Alianţa pentru Argeş şi Muscel şi Alianţa pentru viitor în comuna Petru Rareş şi-au pus dulcele simbol pe stema electorală.
Cum fără un dram de noroc nicio bătălie nu poate fi câştigată, trifoiul cu patru foi, simbol tradiţional al norocului, a devenit siglă electorală pentru Partida romilor Pro Europa şi Mişcarea pentru Noul Mehedinţi. Din natură s-au inspirat şi reprezentanţii Alianţei pentru Vrancea şi cei ai Uniunii Sârbilor care au ales un copac drept stindard electoral.
Barcute si potcoava. Vecinătatea cu Dunărea a fost tansferată simbolic şi pe sigla electorală pentru două formaţiuni. Alianţa pentru Viitorul Brăilei şi Comunitatea Ruşilor Lipoveni împart un simbol electoral comun: o barcă pe valuri. Un element specific comunităţii de rromi, potcoava, a devenit şi siglă electorală pentru Uniunea Naţională a Comunităţilor de Rromi .
Toate aceste sigle au fost înregistrate la Biroul Electoral Central şi se vor regăsi pe buletinele de vot de la alegerile locale din iunie.