DOSARUL Mineriadei. Petre Roman, la mâna lui Iohannis. Parchetul cere urmărirea penală a trei foşti miniştri

Procurorul general al Parchetului instanţei supreme a solicitat, joi, preşedintelui Klaus Iohannis declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Petre Roman, Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei, pentru infracţiuni contra umanităţii.

„În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999, ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270/2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de PETRE ROMAN, STĂNCULESCU VICTOR ATANASE şi VOICULESCU GELU VOICAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în perioada în care aceştia aveau calitatea de miniştri.

Faptele reţinute în sarcina acestora formează obiectul dosarului cunoscut generic „Mineriada din iunie 1990″ aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Facem precizarea că, deşi faptele ce formează obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale (norme de procedură de strictă şi imediată aplicare), procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului este aplicabilă şi în cauza de faţă.

Alte articole

Ion Iliescu, despre viitorul președinte al țării: „România are nevoie de cineva care să fie deasupra partidelor”

Ion Iliescu despre stânga și dreapta politică din România: „Să coabitezi nu înseamnă să te denaturezi”

De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că, în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie, şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale„, informează Parchetul, într-un comunicat de presă.

Cererile de avize pentru urmărirea penală au ajuns la Palatul Cotroceni şi se află în analiză, transmite Administraţia Prezidenţială.

Astfel, preşedintele Klaus Iohannis urmează să se pronunţe în zilele următoare asupra acestor solicitări, în acest moment cererile PICCJ fiind în atenţia Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit prevederilor legale, membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcţiei. Au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi şeful statului.

În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, preşedintele, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei, adresează ministrului Justiţiei o cerere în acest scop. Preşedintele este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul ministru, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Miercuri, fostul premier din perioada mineriadei din 13-15 iunie 1990, Petre Roman, declara că este cât se poate de îndreptăţită redeschiderea dosarului acelor evenimente.

„Era normal să fie aşa (să fie redeschis dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 – n.r.). Victimele acelor împrejurări aveau, fără îndoială, dreptul de a obţine în justiţie o judecată corectă faţă de ceea ce s-a întâmplat. Ceea ce trebuie aflat este cine sunt cei care au comis acele violenţe şi cine sunt răspunzătorii, dacă a existat cineva, aşa cum cred şi cum am afirmat încă din iunie 1990, dacă ei au fost instigaţi. Eu cred că au fost cazuri de instigare, fie din fosta miliţie sau fosta securitate”, a spus Roman, pentru Mediafax.

CITEŞTE ŞI Audieri în Dosarul Mineriadei din 1990: Cico Dumitrescu, la Parchet: „Am mai dat explicaţii de 40 de ori”

Fostul general Victor Athanasie Stănculescu s-a prezentat, miercuri, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), el spunând, la intrarea în sediu, că a fost citat în calitate de supect în dosarul Mineriadei.

Athanasie Stănculescu a stat la Parchetul instanţei supreme mai puţin de 15 minute, iar la ieşire a spus că procurorii nu i-au adus la cunoştinţă că este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul Mineriadei, ci doar că s-a redeschis urmărirea penală în cauză, reafirmând că în 13 iunie 1990 el era plecat din ţară.

Oficiali ai Parchetului instanţei supreme au declarat că în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu procurorii Secţiei Parchetelor Militare i-au adus la cunoştinţă, miercuri, că s-a redeschis urmărirea penală în dosarul Mineriadei, iar în cazul său se va declanşa procedura specială.

Procurorii urmează să facă un referat prin care să solicite avizul pentru începerea urmăririi penale, întrucât acesta era, în iunie 1990, ministru al Apărării.

Tot miercuri au fost la PICCJ fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu, ambii fiind citaţi în dosarul Mineriadei.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.

Evenimentele de la Mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari şi civili, sute de persoane fiind audiate ca martori şi alte câteva zeci, printre care mai mulţi oficiali, fiind puse sub învinuire. Dosarele au fost încheiate prin încetarea urmăririi penale în urma prescripţiei.

Iniţial, în dosarul Mineriadei au fost în atenţia procurorilor militari, printre alţii, fostul preşedinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chiţac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stănculescu, fostul şef al Poliţiei Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme de apărare şi fost şef al Statului Major General din Ministerul Apărării Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman şi fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, generalul Dumitru Iliescu.

Iniţial, faptele pentru care s-au făcut cercetări au fost de subminare a puterii de stat şi a economiei naţionale, lipsire de libertate în mod ilegal şi crime contra umanităţii.

Prin rezoluţia din 17 iunie 2009, în dosarul Mineriadei, Parchetul instanţei supreme a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu, a lui Virgil Măgureanu, fost şef al SRI, Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al Apărării, precum şi pentru alţi patru oficiali din perioada mineriadei. Atunci, procurorii au constatat intervenţia prescripţiei şi au decis încetarea urmăririi penale.

Neînceperea urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu a fost dispusă în dosarul în care în 9 iunie 2005 împotriva acestuia fuseseră începute cercetările pentru: propagandă pentru război, genocid săvârşit prin următoarele modalităţi alternative: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a colectivităţii sau grupului; supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică, tratamente neomenoase prin dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, săvârşite prin incendieri, explozii, ori prin orice alte asemenea mijloace şi dacă rezultă pericol public, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false din Codul penal, se menţiona în rezoluţie.

În rezoluţia din 2009 se mai arăta că, în 18 februarie 1997, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a înregistrat dosarul 315/P/1997, având ca obiect plângerea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor (AVM) 1990-1991, împotriva mai multor persoane: Miron Cosma, Nicolae Cămărăşescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Corneliu Diamandescu, Mihai Chiţac, Traian Băsescu şi Ioan Gheorghe Robu, fost procuror general. AVM îi acuza pe cei nouă de „organizarea, instigarea şi transportarea minerilor din centrele miniere importante ale ţării în Capitală, precum şi de comiterea actelor de barbarie ale minerilor, care s-au folosit de diferite unelte apte de a produce moartea (securi, topoare, răngi, târnăcoape, lanţuri, cabluri electrice), distrugînd lăcaşuri de învăţământ, laboratoare etc”. AVM mai susţinea că minerii au „sechestrat, maltratat, schingiuit, violat şi ucis”.

În 5 februarie 2015, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

În 9 martie, instanţa supremă a confirmat decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

În luna martie, cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.