Băsescu, câştig de cauză în procesul cu Sorin Roşca Stănescu. Fostul şef de stat va primi daune de 100 de lei

Tribunalul Bucureşti a decis, joi, să respingă apelul lui Sorin Roşca Stănescu ca nefondat. Decizia instanţei este definitivă.

Citeşte şi: Traian Băsescu, tur de forţă la Madrid. Fostul preşedinte s-a întâlnit cu Nicolas Sarkozy

Sorin Roşca Stănescu a fost obligat de Judecătoria Sectorului 2 să îi plătească lui Traian Băsescu o despăgubire morală simbolică de 100 de lei în procesul în care fostul preşedinte l-a dat în judecată pe fostul senator PNL, care spusese că Băsescu ar fi primit mită pentru susţinerea proiectului de la Roşia Montană.

„Admite, în parte, cererea formulată de reclamantul Băsescu Traian în contradictoriu cu pârâtul Roşca-Stănescu Sorin Ştefan. Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 100 lei, cu titlu de despăgubiri civile simbolice pentru repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului. Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare”, a stabilit, pe 4 martie, Judecătoria Sectorului 2.

Alte articole

Traian Băsescu îl critică pe Joe Biden. Fostul președinte al României spune că liderul SUA nu mai este capabil pentru încă un mandat: „Nu poti să-l confunzi pe Zelenski cu Putin, nu poți.”

EXCLUSIV Traian Băsescu îi plânge de milă Elenei Udrea, aflată în spatele gratiilor: „Are un tratament inuman. Să nu-i dai o învoire, pentru mama unui copil e neomenește”

Însă, Sorin Roşca Stănescu a contestat decizia primei instanţe.

În noiembrie 2013, Traian Băsescu l-a dat în judecată pe Sorin Roşca Stănescu, după ce fostul senator PNL a spus despre fostul preşedinte că ar fi primit mită pentru susţinerea proiectului minier de la Roşia Montană, scrie Mediafax.

În plângerea înaintată de Traian Băsescu, se arăta că „acuzaţiile făcute comportă o gravitate deosebită întrucât asociază persoana subsemnatului în calitate de demnitar public cu o activitate infracţională”.

„Este limpede că astfel de acuzaţii sunt de natură să creeze suspiciuni şi insecuritate faţă de activitatea subsemnatului având urmări deosebit de dăunătoare pentru desfăşurarea mandatului încredinţat”, se mai spunea în plângere.

Şeful statului i-a cerut lui Sorin Roşca Stănescu despăgubiri modice în valoare de 100 de lei. Sorin Roşca Stănescu a declarat, în repetate rânduri, că Traian Băsescu ar fi primit mită de la Roşia Montana Gold Corporation.

„Evidenţa politicienilor mituiţi, a unei bune părţi, nu chiar a celor mai importanţi, o are Corina Vinţan, care a fost purtător de cuvânt în Ministerul de Externe, mâna dreaptă a lui Răzvan Ungureanu, care şi-a făcut un ONG care are un contract cu Gold Corporation, care primeşte sume uriaşe de bani care apoi, de la doamna Vinţan, în baza unor contracte, sunt virate în beneficiul unor politicieni”, spunea Roşca Stănescu la o emisiune televizată.

Fostul senator liberal susţinea că în această listă figurează şi preşedintele ţării, „care azi ţine un discurs în favoarea proiectului Roşia Montană şi cu două zile înainte de o afirmaţie de genul ăsta, creşte, cineva cumpără acţiuni”.

Guvernul a aprobat, în 27 august 2013, un proiect de lege care reglementa exploatarea minieră de la Roşia Montană, de către Roşia Montană Gold Corporation.

Legea prevedea declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri şi autorizaţii de construcţie. Iniţiatorii proiectului erau Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

Camera Deputaţilor a respins, la începutul lui iunie 2014, proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană, mai mulţi deputaţi arătând că acest lucru este şi o consecinţă a eforturilor făcute de societatea civilă în stradă.

CITEŞTE ŞI: Traian Băsescu, la Madrid: Fostul preşedinte, întâlniri cu românii din Spania şi cu lideri europeni

Subiectul exploatării miniere de la Roşia Montană a atras mai multe proteste ale celor care se opuneasu proiectului, marşuri de protest având loc în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare.