Una dintre principalele nemulțumiri este reprezentată de lipsa unor politici agricole de natură să conducă la creșterea nivelului salarial în sectorul agricol, arată comunicatul citat.
„Deși s-au făcut investiții prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), acestea nu au fost în măsură să conducă și la o creștere a nivelului salarial și la o armonizare a pieței muncii din sectorul agricol”, se menționează în document.
Pe lista nemulțumirilor, sindicaliștii salariaților din sectorul agricol au mai trecut: lipsa unor politici agricole de natură să creeze noi locuri de muncă în sectorul agricol, prin eșecul programelor de investiții făcut ‘pompieristic’, programe de investiții care din păcate au creat locuri de muncă în alte state, nu în România, precum și neimplicarea și nerezolvarea problemelor legate de salarizarea lucrătorilor din cadrul stațiunilor de cercetare — dezvoltare, aceștia fiind asimilați funcționarilor publici.
În comunicat este menționat și „dezinteresul arătat față de negocierea Contractului Colectiv de Muncă pe sectorul agricol”, document de natură să reglementeze raporturile de muncă și industriale din cadrul acestui sector, precum și dezinteresul arătat față de dialogul social prin ignorarea structurilor profesionale reprezentative și favorizarea unor asociații „patronale” cărora li se plătesc cotizațiile externe de către minister, fapt ce arată că acestea nu au membri care să plătească cotizația și care să fie interesați de reprezentare la nivel internațional.
Totodată, sindicaliștii din sectorul agricol și alimentar au precizat și lipsa despăgubirilor ce ar trebui acordate, ca urmare a secetei, acestea fiind „numai la nivel declarativ”, întârzierea acordării subvențiilor, fapt ce conduce la întârzierea la plată a salariilor lucrătorilor din acest sector de activitate, la nesiguranța locurilor de muncă, dar și lipsa fondurilor necesare pentru formarea profesională continuă a salariaților din agricultură.
Pe lista de revendicări mai sunt trecute: lipsa unei viziuni cu privire la combaterea muncii la negru în agricultură, știut fiind faptul că salariații prestează un număr foarte mare de ore, fără ca acestea să fie plătite creând astfel probleme sociale grave, dar și lipsa unor strategii de consolidare a asociațiilor, cooperativelor, în ceea ce privește atragerea de membri, dar și a reprezentativității acestora.