UPDATE: ”MAE consideră că, în contextul complex din vecinătatea estică, stabilitatea Republicii Moldova trebuie să fie prima prioritate după care să se ghideze în acest moment acțiunea tuturor forțelor politice responsabile. În egală măsură, în acest context, trebuie să prevaleze mandatul pro-european încredințat de cetățeni la alegerile legislative din noiembrie 2014, reconfirmat la alegerile locale din iunie 2015. Pe această bază, MAE exprimă așteptarea formării cât mai rapide a unui guvern capabil să pună în aplicare, în mod coerent și consecvent, un program construit pe asigurarea stabilității Republicii Moldova, remedierea dificultăților socio-economice curente și avansarea pe traseul european, în interesul cetățenilor Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat MAE transmis joi .
UPDATE. Republica Moldova a rămas fără Guvern. Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ a fost votată de 65 de deputaţi, împotrivă au fost 18 parlamentari.
Liderul PDM, Marian Lupu, a îndemnat deputaţii din partidele propeuropene şi pe cei neafiliaţi să se aşeze la masa de negocieri în vederea formării unei noi majorităţi parlamentare stabile.
Parlamentul a examinat azi moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleț, semnat şi depus săptămâna trecută de către 42 de parlamentari ai fracțiunilor PSRM și PCRM. Aceştia îi reproşau lui Valeriu Streleţ detașarea de atribuțiile constituționaleși îl suspectează de implicare în acte de corupţie.
Sunt demis pentru că nu i-am răspuns la telefon lui Plahotniuc
„Am înțeles ce scenariu se pregătește încă de la 17 octombrie, atunci când mi-a telefonat de două ori Plahotniuc, dar am refuzat să răspund. Nu am ce să discut cu el și i-am transmis acest lucru și domnului Candu”, a declarat Streleț.
Potrivit acestuia, Plahotniuc a decis să-l demită din cauza că își dorește „păstrarea actualului sistem”, deoarece doar în aceste condiții „pot fi trase sforile”.
UPDATE: Partidul Democrat din Moldova susţine moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ. Anunţul a fost făcut de preşedintele PDM, Marian Lupu.
Totodată, Lupu a anunţat că PDM va participa la formarea unei alianţe pro-europene şi i-a îndemnat pe depudaţi să negocieze cât de curând posibil pentru asigurarea unei majorităţi parlamentare.
UPDATE: Premierul Valeriu Streleț susține că Republica Moldova este un stat capturat, însă refuză să spună de către cine.
Întrebat în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură cum comentează articolul secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, privind starea de captivitate a Republicii Moldova, Streleț i-a dat dreptate oficialului european.
„Anumite entităţi care trebuie să fie independente deseori se acoperă cu umbrele politice. Atunci când le convine, zic că au primit comenzi, dar nu au primit. Iar atunci când nu le convin, răspund invers. Instituţiile trebuie să fie libere de orice influenţă politică. De ce se doreşte demisia actualului Guvern, când s-au trasat obiective clare: resetarea luptei anticorupţie, situaţia cu Aeroportul? Dacă comisia va spune „nu”, atunci va fi „nu” şi vom explica de ce. Aceste acţiuni se încearcă a fi curmate exact în momentul când dau rezultate”, a Declarat Valeriu Streleţ.
El i-a îndemnat pe deputați să nu voteze moțiunea de cenzură.
„Ieri am pregătit un plan de guvernare. Avem anumite probleme și nu voi face referință la un partid sau altul. Fiecare din partidele de la guvernare își are partea sa de responsabilitate. Instituțiile independente ale statului trebuie să fie libere de orice influență politică. Dacă doriţi ca instituţiile de stat să nu fie capturate, nu votaţi moţiunea de astăzi şi veţi vedea”, a punctat Streleţ.
Parlamentari PSRM și PCRM îi reproşează lui Valeriu Streleţ detașarea de atribuțiile constituționale și îl suspectează de implicare în acte de corupţie. Potrivit Regulamentului Parlamentului, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul a cel puţin 51 de parlamentari. Parlamentul de la Chișinău are 101 membri, iar actuala coaliție guvernamentală dispune de 50 de mandate în Parlament.
Citeşte şi: Republica Moldova: Fostul premier Iurie Leancă ar putea reveni în fruntea Guvernului
În cazul în care documentul va fi respins, deputaţii socialişti şi comunişti, semnatarii acestei moţiuni, nu vor putea iniţia, în cadrul aceleiaşi sesiuni parlamentare, o nouă moţiune de cenzură pe acelaşi motiv, scrie Publika.md.
Iar, în cazul adoptării documentului, primul-ministru va prezenta în termen de cel mult trei zile, şefului statului, demisia Guvernului.
Nici precedentele cabinete de miniştri nu au scăpat de moțiuni de cenzură. Acestea au fost depuse de către deputații comuniști. În urma unei moțiuni, a picat Guvernul Filat. Executivul condus de Iurie Leancă a rezistat însă de trei ori.
Criza politică de la Chișinău a reizbucnit odată cu arestarea fostului premier, liberal-democratul Vlad Filat în dosarul legat de dispariția unui miliard de dolari din conturile a trei bănci moldovenești, dintre care una de stat. Imediat, socialiștii și comuniștii, aflați în opoziție, au depus o moțiune de cenzură. Semnatarii moţiunii de cenzură îl acuză pe premierul Valeriu Streleţ că l-ar apăra pe fostul său şef de partid şi premier, Vlad Filat, învinuit de corupţie.
Partidul Socialiştilor a anunțat că, joi dimineață, va organiza un marş şi o demonstrație de protest în fața Parlamentului.
Din coaliția de guvernare de la Chișinău – considerată prooccidentală – fac parte trei partide: Partidul Democrat, condus de Marian Lupu (fost membru al Partidului Comuniștilor înainte de 2009), Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu și Partidul Liberal-Democrat, din care provine premierul Valeriu Streleț și care trece printr-o criză odată cu arestarea liderului său, fostul premier Vlad Filat.
Parlamentul de la Chișinău are 101 membri, iar pentru ca moțiunea de cenzură să treacă ar fi nevoie de 51 de voturi. Actuala coaliție guvernamentală dispune de 50 de mandate în Parlament.