Condițiile ar fi ca foștii magistrați să nu fi avut abateri disciplinare și să nu fi fost colaboratori ai serviciilor de informații din perioada comunistă.
„Persoanele care au ocupat minim 10 ani funcția de judecător sau procuror, care nu au fost sancționate disciplinar, nu au avut abateri de la Codul deontologic, au avut numai calificativul ‘foarte bine’ la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de inferior. Nu pot fi numite în funcțiile de judecător sau procuror persoanele care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea„, potrivit propunerii de modificare a Legii 303/2004.
În vederea numirii în funcțiile de judecător sau procuror, foștii magistrați ar urma să susțină un interviu în fața plenului CSM.
Propunerea a fost agreată de mai mult de jumătate dintre judecătorii și procurorii care s-au exprimat prin vot în cadrul adunărilor generale. Conform centralizatorului rezultatelor votului, în favoarea măsurii s-au pronunțat 1.878 de judecători și 1.089 de procurori, iar împotrivă 1.856 de judecători și 959 de procurori.
CSM a hotărât sesizarea ministrului Justiției cu propunerile de inițiere a procedurilor de modificare și completare a legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, dar și a altor două acte normative, printre propunerile înaintate fiind și aceea ca procurorul general, precum și procurorii șefi ai DNA și DIICOT să fie numiți de președintele României la propunerea CSM.
Propunerile care vor fi înaintate ministrului Justiției au fost aprobate de Plenul CSM în ședința din 27 octombrie.
„Propunerile aprobate de Plenul CSM sunt expresia preocupării constante pentru consolidarea independenței justiției, creșterea calității actului de justiție și îmbunătățirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislației care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptarea celor patru noi coduri în materie civilă și penală. Acestea au modificat competențele instanțelor și parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze și proceduri, au determinat ample reorganizări ale secțiilor și completelor instanțelor„, se arată într-un comunicat al CSM.
Pe lângă Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, se mai propune modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii 317/2004 privind CSM.