Reamintind că România se pronunță pentru o abordare ambițioasă, dar realistă, el a arătat că obținerea unor rezultate concrete în domeniul reformei CS trebuie să fie parte a procesului general de transformare a structurilor ONU, astfel încât acestea să răspundă necesităților de implementare a obiectivelor stabilite prin Agenda 2030.
În același timp, diplomatul român a remarcat că, în absența unor progrese notabile în formatul interguvernamental dedicat reformei CS, au loc evoluții semnificative în afara acestui cadru consacrat de negociere. A exemplificat cu inițiativa comună a Franței și Mexicului, privind obținerea unui acord al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate de a se abține de la utilizarea dreptului de veto în dosarele referitoare la atrocități în masă și crime de război, inițiativă susținută și de România, prin vocea Președintelui Klaus Iohannis, în cadrul dezbaterilor generale la sesiunea a 70-a a Adunării Generale, din septembrie 2015, potrivit Agerpres.
Diplomatul român a punctat, de asemenea, că România este unul dintre cele 106 state care susțin Codul de Conduită pentru membrii CS în materie de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, lansat, la New York, la 23 octombrie a.c.
Reprezentantul Permanent al României a subliniat, totodată, că reforma Consiliului de Securitate va trebui să reflecte noile realități geopolitice și că, din această perspectivă, țara noastră se pronunță ferm pentru creșterea reprezentării Grupului est-european în acest organ principal al ONU, prin alocarea a cel puțin unui loc suplimentar de membru nepermanent în viitoarea arhitectură a Consiliului de Securitate.