„Nu sunt convins că alegerile anticipate în forma propusă de PNL, și anume pe baza unui acord politic, este constituțională. Când spun aceasta mă bazez pe faptul că o formulă relativ asemănătoare folosită în Germania a fost declarată de Curtea Constituțională germană neconstituțională. Altfel spus, o formulă de alegeri anticipate care nu este prevăzută de Constituție este foarte riscantă, dincolo de faptul că acordul politic este, probabil, dificil de obținut, dacă nu, imposibil”, consideră Cristian Pârvulescu.
Potrivit acestuia, Constituția prevede alegeri anticipate doar într-o anumită ipoteză. „Iar pentru ca acea ipoteză să existe este nevoie ca Parlamentul să respingă de două ori propunerea de prim-ministru făcută de președinte. Acordul politic presupune o serie de decizii parlamentare. De exemplu, un vot de autodizolvare a Parlamentului — procedură pe care Constituția nu o prevede și care ar putea fi neconstituțională”, a explicat Pârvulescu.
El a invocat și un argument în susținerea opiniei sale. „Ne-am putea gândi că într-un anume moment un personaj politic care are forță, inclusiv militară, de partea lui ar putea obliga Parlamentul să se dizolve. Ori, Parlamentul nu poate fi obligat de nimeni să se dizolve, nici măcar de partidele politice. Acesta este principiul separației puterilor în stat. Cred că mandatul trebuie să fie de patru ani, dacă nu se întrunesc condițiile constituționale pentru alegeri anticipate”, a afirmat Pârvulescu.
Partidul Național Liberal propune organizarea de alegeri anticipate, în urma demisiei premierului Victor Ponta, a anunțat miercuri copreședintele PNL Alina Gorghiu.
Ea a menționat că acesta este mandatul cu care PNL merge la consultările cu șeful statului și a exprimat opinia că, „dacă există bunăvoință și puțin respect față de cetățean”, printr-un acord politic se poate rezolva această criză.