Ţările nordice devin tot mai restrictive cu primirea imigranţilor

La aproape 24 de ore după reintroducerea controalelor la punctele de trecere a frontierei, autoritățile suedeze au primit încă aproximativ 1.600 de noi cereri de azil, cifră comparabilă cu cea înregistrată în mod obișnuit în zilele și săptămânile trecute.

Reintroducerea acestor controale, valabilă deocamdată doar pentru 10 zile, se aplică la punctul de trecere a frontierei de pe podul Strâmtorii Sund (ce leagă capitala daneză Copenhaga de orașul suedez Malmo) și în porturile unde sosesc navele de pasageri din Danemarca și Germania.

Dar autoritățile de la Stockholm se tem că migranții din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, care ajung chiar și până la Cercul Polar motivați de dorința unei vieți mai bune în Europa, se vor orienta tot mai mult către Suedia, întrucât celelalte state nordice iau măsuri pentru a le limita accesul, cu toate că și guvernul suedez a început să elaboreze astfel de măsuri, potrivit Agerpres.

Guvernul conservator norvegian a trimis vineri parlamentului de la Oslo o inițiativă legislativă care urmează să fie supusă votului săptămâna viitoare în regim de urgență și prevede în principal grăbirea expulzării refugiaților care vin dinspre Rusia.

Alte articole

O femeie a fost arestată după ce a încercat să intre în propria casă, ocupată de imigranți

Cât câștigă imigranții care lucrează în România? Salariile sunt mai mari decât ale multor români

Există migranți, mai ales sirieni, afgani și irakieni, care sosesc cu acte în regulă în Rusia și călătoresc apoi până la Cercul Polar pentru a trece granița în Norvegia, ei alegând această variantă pentru a evita așa-numita ‘rută a Balcanilor’. Numărul celor care de la începutul anului au optat acest traseu prin Rusia este de numai aproximativ 4.400, dar guvernul norvegian a constat în ultima vreme că această variantă este tot mai tentantă pentru migranți, în pofida condițiilor meteo extreme din acea zonă.

Citeşte şi Criza refugiaţilor: Ungaria acuză Uniunea Europeană de IPOCRIZIE

Prin urmare, pe lângă noua inițiativă legislativă, Norvegia a recurs și la alte măsuri, cum ar fi confiscarea bicicletelor folosite de migranți la trecerea graniței și atenționarea localnicilor că vor fi acuzați de trafic de persoane dacă îi transportă cu mașinile.

‘Majoritatea celor care trec granița nu fug de războaie sau persecuții’, a atenționat șefa guvernului de la Oslo, Erna Solberg, subliniind astfel motivația mai degrabă economică a solicitanților de azil, ea atrăgând atenția și asupra numărului tot mai mare de pakistanezi și afgani, care deja sunt mai mulți decât sirieni.

Și Danemarca a elaborat măsuri pentru descurajarea sosirii migranților. După ce în luna august a redus ajutoarele sociale destinate acestora, premierul Lars Lokke Rasmussen a anunțat miercuri un plan în 34 de puncte pe care-l va discuta săptămâna viitoare cu partidele politice, într-unul dintre aceste puncte menționându-se că solicitanții de azil își vor putea aduce familiile în Danemarca abia după trei ani, față de un an cât este prevăzut în prezent.

Suedia, recunoscută pentru politica ei de azil foarte generoasă care a făcut-o să devină, după Germania, a doua destinație preferată de migranții extracomunitari, a fost nevoită la rândul ei să adopte limitări ale acestei politici, după ce a ajuns în situația să nu mai aibă spații de cazare pentru noii veniți. Printre aceste măsuri, ce vor intra în vigoare în al doilea semestru al anului viitor, se numără eliberarea mai multor permise de ședere provizorii în locul celor permanente, înăsprirea condițiilor ce permit migranților să-și aducă familiile și intensificarea expulzărilor în cazul celor cărora li s-a respins cererea de azil. De asemenea, estimând că numărul migranților ajunși anul acesta în Suedia va fi de circa 190.000, executivul de la Stockholm a cerut Uniunii Europene să redistribuie o parte dintre ei către alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii.