Ce salariaţi POT fi chemaţi la muncă în ZILELE de SĂRBĂTOARE legală şi în ce condiţii

Decizia ICCJ nr. 22 din 19 octombrie 2015, luată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 876 din 24 noiembrie şi a devenit obligatorie pentru instanţe de la data publicării. Prin intermediul acestui document, judecătorii Înaltei Curţi au făcut referire la aplicarea prevederilor Codului muncii în cazul angajatorilor care se ocupă, în centrele comerciale, cu comercializarea cu amănuntul a produselor nealimentare. Mai exact, s-a stabilit că aceşti angajatori pot să-şi cheme salariaţii la muncă, în zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, doar dacă acordă compensaţii: timp liber corespunzător sau, după caz, un spor la salariul de bază, scrie avocatnet.ro.

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 141 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, stabileşte că fapta angajatorului, de a desfăşura activităţi de comercializare cu amănuntul a produselor nealimentare în punctele de lucru din centrele comerciale, în zilele de sărbători legale prevăzute de art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. g) din această lege, atunci când angajatorul şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 142 din acelaşi act normativ”, se precizează în decizia publicată marţi în Monitor.

Citeşte şi Angajatorii care creează LOCURI DE MUNCĂ pentru ŞEFII DE PROMOŢIE ar putea primi stimulente băneşti

În momentul de faţă, Codul muncii prevede anumite excepţii de la acordarea zilelor libere legale. Aici sunt incluse unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică, precum şi locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii. Practic, pentru a rezolva problema de drept, s-a avut în vedere interpretarea sintagmelor „caracterului procesului de producţie” şi „specificului activităţii”, pentru a stabili dacă activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor nealimentare se încadrează în aceste excepţii.

Alte articole

ÎCCJ: Dosarul Colectiv 2, referitor la asistența medicală acordată victimelor incendiului, va fi reluat de Parchetul General

Decizie importantă pentru șoferi! Înalta Curte schimbă regulile privind despăgubirile RCA 2025

„În lipsa unei definiţii legale a celor două expresii utilizate de Codul muncii vor fi avute în vedere abordările teoretico-conceptuale oferite de către literatura de specialitate, în care s-a arătat că, în mod tradiţional, prin sintagma «caracterul procesului de producţie» sunt vizate unităţile sau locurile de muncă cunoscute sub denumirea generică «cu foc continuu», adică acelea care deţin instalaţii, utilaje ori maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare, respectiv fabricile, uzinele, secţiile, sectoarele, atelierele sau alte compartimente de producţie similare care au în dotare astfel de mijloace, iar sintagma «specificul activităţii» priveşte o gamă largă de unităţi şi locuri de muncă, şi anume cele din transporturi aeriene, navale, terestre, telecomunicaţii, domeniul sanitar şi de asistenţă socială, al aprovizionării populaţiei cu gaze, energie electrică, apă, căldură, alimente, comerţul cu amănuntul şi de deservire a populaţiei (magazine, mall-uri, restaurante etc.)„, notează magistraţii.

Totodată, Curtea a avut în vedere şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000, în care scrie că structurile de vânzare cu amănuntul şi cele în care se prestează servicii de piaţă pot fi deschise toată săptămâna. Acestea trebuie să-şi stabilească orarul de funcţionare cu respectarea legislaţiei muncii, în conformitate cu solicitările autorităţilor locale referitoare la continuitatea unor activităţi comerciale sau de prestări de servicii, în funcţie de necesităţile consumatorilor. Din acest motiv, se poate considera că activitatea de comercializare a produselor nealimentare în centrele comerciale prezintă un caracter specific şi poate fi inclusă în excepţiile din Codul muncii.

Salariaţilor chemaţi la muncă trebuie să li se asigure compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Iar dacă acest lucru nu este posibil, salariaţii trebuie să primească un spor de 100% din salariul de bază.

Angajatorii care, după caz, nu acordă liber salariaţilor în zilele de sărbătoare legală sau care nu acordă compensaţii celor care lucrează în aceste zile riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.

În prezent, zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), Ziua Naţională a României (1 decembrie), prima şi a doua zi de Crăciun (25 şi 26 decembrie) şi două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Citeşte şi Ţara în care este ILEGAL să nu îţi iei concediu