„Avem confirmarea de la Consiliul Superior al Magistraturii că au înaintat procesul verbal de audiență către Inspecția Judiciară. Sper că CSM-ul a înțeles din discuția pe care am avut-o ceea ce dorim, drept pentru care probabil că au trecut la acțiune. (…) Am fost mulțumit de discuția pe care am avut-o cu vicepreședintele CSM Bogdan Gabor, care a fost foarte receptiv, mergând până acolo încât și-a exprimat nedumerirea că avem un Vișinescu condamnat pentru crime împotriva umanității, că avem dosarul Mineriadei redeschis și puși sub urmărire toți cei care de fapt au rămas sub urmărire din mandatul generalului Dan Voinea, tot pe crime împotriva umanității, și dosarul Revoluției, care este la mijloc, între cele două, să fie clasat”, a declarat Teodor Mărieș, potrivit Agerpres.
El a menționat că decizia CEDO a fost în sensul de a se da dreptate victimelor, a se da satisfacție urmașilor celor uciși și, nu în ultimul rând, să se răspundă interesului major al națiunii române pentru acest eveniment.
„Dosarul Revoluției a fost practic aruncat la groapa de gunoi, așa cum își doresc Ion Vasilache, șeful Parchetelor Militare, procurorul general Tiberiu Nițu și, fără niciun fel de rezervă, generalul Coldea de la SRI”, a susținut Mărieș.
Potrivit avocatului Antonie Popescu, CEDO a condamnat în opt dosare sistemul judiciar din România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil așa cum apare în art. 6 paragraful 1 din Convenție și s-a arătat că durata excesivă a procedurilor penale privind evenimentele din decembrie 1989, lipsa unei soluții juste constituie o astfel de violare a art. 6.
„Contrar unor susțineri pe surse, așa cum am văzut ieri din partea unor reprezentanți ai Ministerului Public, potrivit cărora CEDO ar fi sancționat România doar pentru lipsa unei soluții în dosare, arătăm că lipsa unei soluții juste a fost motiv de sancționare, soluții în dosare am mai avut și continuatorii procuraturii comuniste au mai dat, între anii 1991 și 1994, au dat soluții de închidere a dosarului, prin urmare acele rezoluții rușinoase din acea perioadă au fost infirmate în 1997 de către procurorul militar Dan Voinea care le-a și reunit și a apărut acest mare dosar. Nu a fost eveniment care să nu fi fost observat de Curte. În concluzie, nu este suficient să existe o soluție oarecare, ci trebuie să existe o soluție justă în aceste dosare”, a declarat, în conferința de presă, Antonie Popescu.
În opinia sa, clasarea dosarului Revoluției este „o mare eroare judiciară”, pe care nici CSM, nici Inspecția Judiciară și nici Ministerul Public nu s-au grăbit să o îndrepte după „rușinoasa” ordonanță de clasare din octombrie 2015, ca și după scoaterile de sub urmărire penală din 2009 a majorității conducătorilor politici și militari implicați în crimele din „toată perioada infracțională decembrie 1989 — iunie 1990”.