„Nu aș vrea să comentez un caz particular, pot doar să spun că în ultimii cinci ani peste 100 de magistrați au fost trimiși în judecată, au fost investigați, unii dintre ei în stare de arest preventiv, mare parte dintre ei, peste 60, au fost deja condamnați, restul cazurilor sunt în curs de soluționare. Este foarte dificil de explicat, din moment ce în fiecare an pentru DNA combaterea corupției în sistemul judiciar a constituit o prioritate, de ce totuși se comit aceste fapte. Salariile magistraților au fost majorate în ultimii ani, măsuri de prevenire a unor fapte de corupție au fost dispuse de către CSM și, cu toate acestea, există totuși magistrați, într-un număr destul de mic în ultima perioadă de timp, care continuă să comită fapte de corupție„, a declarat Kovesi, la Digi 24.
În opinia sa, un rol important în prevenirea cazurilor de corupție în rândul judecătorilor și procurorilor revine Consiliului Superior al Magistraturii, dar și șefilor de instanțe și Parchete.
„Cred că aici este important un efort colectiv al magistraților. De foarte multe ori am observat că persoanele pe care noi le-am investigat pentru fapte de corupție au fost anterior verificate de Inspecția Judiciară a CSM. Probabil, dacă aceste controale ar fi mai dese, dacă și (…) cei care au atribuții de conducere ar fi mult mai atenți la ceea ce se întâmplă în fiecare unitate de Parchet sau la fiecare instanță, probabil că fapte de acest gen ar putea fi evitate„, a precizat Kovesi.
În privința dosarelor instrumentate de magistrați care s-au dovedit a fi corupți, șefa DNA a explicat că există posibilități de atacare a soluțiilor incorecte.
„Noi, (…) atunci când investigăm astfel de fapte, încercăm să descoperim toate faptele de corupție care s-au comis cu privire la anumite dosare sau la anumite soluții. De foarte multe ori reușim să dovedim luarea unei sume de bani doar pentru pronunțarea unei anumite soluții, celelalte soluții cu siguranță pot fi verificate de către Inspecția Judiciară dacă nu sunt definitive, dar dificultatea apare când vorbim de soluții care sunt deja definitive. Multe dintre sentințe poate sunt chiar și executate, există căi extraordinare de atac ce pot fi folosite atunci când procurorul sau judecătorul implicat în soluționarea unui dosar a comis o faptă de corupție, iar persoanele care au interes în cauză pot să facă acest lucru„, a spus Kovesi.
În ceea ce privește pedepsele aplicate magistraților corupți, șefa DNA a apreciat că nu este nevoie de o creștere a cuantumului celor deja existente, ci de aplicarea lor cu mai multă severitate, în condițiile în care peste 60% din pedepsele date în cazurile de corupție sunt cu suspendare.
„Pedepsele prevăzute în noul Cod penal și modalitatea de calcul a pedepselor, mai ales atunci când vorbim de mai multe infracțiuni de corupție, sunt relativ mari dacă le comparăm cu cele anterioare. (…) Dar nu știu dacă înăsprirea pedepselor poate duce automat la eradicarea fenomenului corupției. Mai mult decât atât, pedepsele prevăzute în lege este important să vedem și cum se aplică. De foarte multe ori au existat situații în care s-au aplicat pedepse îndreptate spre minim sau pedepse care s-au dispus cu suspendarea executării. Peste 60% din pedepsele date în cazurile de corupție sunt cu suspendarea executării. (…) Ce este totuși important, și am observat o schimbare la instanțele de judecată, cel puțin în ultimii doi ani, că severitatea pedepselor a început să crească, mai ales în acele dosare care au un impact în societate. Sunt foarte mulți magistrați, procurori și judecători, care au fost condamnați la pedepse cu executare. Deci nu cred că mărirea cuantumului pedepselor ar fi de ajutor, dar noua orientare a instanțelor, de a aplica pedepse mai severe, cred că este un element important, care va duce la reducerea faptelor de corupție„, a spus Laura Codruța Kovesi.