Autoritățile franceze l-au informat pe secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, ‘despre anumite măsuri luate în cadrul stării de urgență instituite după atentatele teroriste de mare amploare desfășurate la Paris. (…) Aceste măsuri sunt susceptibile să necesite o derogare de la unele drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului’, se menționează în comunicat.
Guvernul francez a invocat articolul 15 din Convenție, ce menționează posibilitatea unei derogări excepționale privind aplicarea ei în caz de război sau de alt pericol public ce amenință existența unei națiuni.
Dar Consiliul Europei a amintit că această excepție nu privește și articolele 2, 3, 4 și 7, ce se referă la dreptul la viață, interzicerea torturii, munca forțată sau condamnarea penală atunci când nu există bază legală pentru sancționarea unei infracțiuni.
Citeşte şi Franţa pregăteşte o decizie care va şoca Europa. Ce plan are ţara Drepturilor Omului
Statele care invocă articolul 15 din Convenție pot decide unilateral suspendarea aplicării acesteia în circumstanțele speciale menționate, fără avizul Consiliului Europei, singura obligație formală a guvernelor fiind ca această organizație să fie informată în prealabil. Însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care este garanta respectării Convenției, va putea să se pronunțe asupra temeiului derogării dacă va fi sesizată pentru cazuri precise în care autoritățile franceze ar fi acuzate de încălcarea drepturilor fundamentale.
În urma instituirii stării de urgență imediat după atentate — prelungită săptămâna trecută de Adunarea Națională franceză pentru trei luni — poliția franceză a primit puteri sporite, cum ar fi dreptul de a efectua percheziții fără mandat și de a reține orice persoană suspectă.
Totuși, ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve a declarat joi că starea de urgență nu înseamnă ‘abandonarea statului de drept’, adăugând că ‘trebuie să se acorde multă atenție modului în care sunt aplicate condițiile stării de urgență’.