Traian Băsescu primeşte delegaţia comună a FMI, BM şi CE la Cotroceni

Primirea delegaţiei comune a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale urmează să aibă loc joi, la ora 13.00.

Aceasta va fi una dintre ultimele ocazii pentru preşedintele Băsescu de a-l întâlni în cadru oficial pe şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, americanul Jeffrey Franks. Acesta a fost şeful misiunii FMI pentru România încă din 2009, finalizând cu succes precedentul acord încheiat în primăvara anului trecut. Franks va fi înlocuit din vară de olandezul Erik de Vrijer.

Ultima primire la Palatul Cotroceni a delegaţiei comune a FMI, BM şi CE a fost în 3 februarie. Anterior, pe 31 ianuarie, preşedintele Băsescu a avut o altă întâlnire cu degaţia organismelor financiare internaţionale şi a CE, el spunând atunci că semnalele de la Consiliul European informal de la Bruxelles erau pozitive şi că, probabil, imaginea UE şi a zonei Euro va fi upgradată de către investitori.

„Tocmai m-am întors de la Bruxelles (de la lucrările Consiliului European informal – n.r.), unde semnalele sunt pozitive. Am ajuns la o înţelegere în cele din urmă şi cel mai probabil imaginea UE şi a zonei Euro va fi upgradată de către investitori. Am introdus câteva reguli în interiorul UE care sunt foarte apropiate de regulile FMI „, a spus preşedintele Băsescu la începutul întrevederii.

Ulterior, în discursul adresat Parlamentului la începutul lunii martie, preşedintele Băsescu transmitea mesajul că actualul Guvern şi coaliţia de guvernare trebuie să găsească soluţii pentru reîntregirea în acest an a salariilor bugetarilor, reduse în 2010 cu 25%.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că l-a informat despre intenţia părţii române privind revenirea, de la mijlocul anului, la nivelul salariilor de dinaintea reducerii cu 25%, pentru stimularea consumului.

În cadrul vizitei pentru a cincea evaluare a acordului de tip preventiv semnat în primăvara anului trecut, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, va avea vineri întâlniri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi cu ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.

Evaluarea este programată pentru perioada 24 aprilie – 7 mai, dar Jeffrey Franks soseşte miercuri în România.

Guvernul va încerca să convingă reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene că evoluţia economiei şi execuţia bugetară vor oferi suficient spaţiu pentru a aplica reîntregirea salariilor bugetarilor, prin majorarea acestora cu circa 16%.

Datele pe primele trei luni nu indică o situaţie favorabilă majorării salariilor, deficitul bugetar situându-se în apropiere de 0,6% din PIB, dar istoric cifrele se îmbunătăţesc în luna aprilie, când se efectuează plăţile de impozit aferente primului trimestru.
Guvernul a fixat pentru acest an o ţintă de deficit de 1,9% din PIB calculat după metodologia cash şi are obligaţia de a se încadra sub 3% din PIB după metodologia ESA 95.

Potrivit celor mai recente date, deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 4,11% din PIB pe cash şi 5,2% din PIB potrivit metodologiei ESA.

Boardul FMI a avizat în martie cea de-a patra evaluare a acordului cu România, punând la dispoziţia statului cea de-a cincea tranşă, de 505 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.

La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunţat că FMI şi Comisia au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru România în acest an, la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro şi a deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale.

Reprezentanţii FMI şi CE au afirmat atunci că au fost atinse toate ţintele din acordul încheiat de România cu instituţiile internaţionale.

Începând cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ţinte privind deficitul bugetar atât în termeni cash, cât şi ESA.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro şi o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondială.

Acordul cu instituţiile financiare internaţionale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.