„La reorganizarea ANAF am în vedere toate elementele în ceea ce privește regionalizarea, dar nu numai. ANAF se uită la metode moderne pentru a implementa controlul fiscal. Trebuie ca instituția să aibă o abordare mai modernă, care să aibă un rol mai puțin punitiv în viața cetății, ci un rol pozitiv, stimulativ și preventiv. (…) Pe structura veniturilor publice aș spune că veniturile nefiscale, unde intră dividendele de la companiile de stat, avem o componentă foarte scăzută din partea companiilor de stat, pentru că aceste companii, deși oferă într-adevăr locuri de muncă, ele contribuie cu foarte puțin la bugetul public. De asemenea, au și ceva arierate la bugetele de pensii, sociale„, a spus ministrul de Finanţe, potrivit Agerpres..
Ea a precizat că, în ceea ce privește încasările, România are în continuare o eficiență scăzută pe taxe și, implicit, pe TVA. „Personal, am fost și am cerut bon. Întotdeauna cer bon unde mă duc și cumpăr ceva. Aici este vorba de eforturi susținute din partea finanțelor și din partea ANAF. Avem în vedere continuarea restructurării ANAF. Avem în vedere această nouă paradigmă în care să-l situăm pe cetățean în centrul sistemului, să-i acordăm mai multă atenție, conformarea voluntară să devină o chestiune mult mai simplă. În acest sens, avem în vedere conectarea bazelor de date care există în interiorul ANAF, dar și între instituțiile statului, astfel încât, atunci când mergem să înregistrăm o mașină, să nu mai pierdem 2 zile pe drum și să ne plimbăm de la ANAF la taxe locale, și la Poliție atunci când primim o amendă de circulație — să o putem plăti rapid și online. Să nu mai dureze 2 zile, să nu facem acele copii după dovada de plată și să păstrăm 10 ani, pentru că niciodată nu știi când cineva nu ți-a luat în calcul plata și devii dator„, a mai afirmat ministrul Finanțelor.
De asemenea, Anca Dragu a mai spus că veniturile bugetului pe anul viitor sunt estimate la 31% din PIB, în scădere față de anul curent. „Avem venituri de 31% din PIB, (pe cash n.r.) în scădere de la 32,3% în anul curent, iar pe partea de cheltuieli avem o ușoară creștere de la 33,5% la 33,8% din PIB. Per total, soldul bugetar în termeni cash crește de la un estimat de—1,19% la—2,8%„, a spus Dragu.
Ministrul Finanțelor a precizat că un impact negativ foarte mare în venituri îl are reducerea TVA, respectiv diminuarea cu 4 puncte procentuale de la 24% la 20%, precum și reducerea TVA la apă potabilă și pentru irigații și agricultură de la 24% la 9%.
„Anticipăm o creștere economică de 4,1%, căreia îi corespunde un PIB nominal de 746,6 miliarde lei. Inflația anuală medie este de 0,5%, iar pentru sfârșitul anului de 1,8%. În zona câștigului salarial mediu brut previzionăm o creștere de la 2.501 lei la 2.681 lei. Anticipăm o creștere a numărului de salariați și o reducere a numărului de șomeri. Pentru sfârșitul anului anticipăm o scădere de la 465.000 la 450.000 de șomeri. Previzionăm un sold al contului curent de—1,2% din PIB ceea ce corespunde unei creșteri a exporturilor, dar, de asemenea, o creștere mai accelerată a importurilor„, a mai afirmat Dragu.