De acum se cunosc 28 de specii în loc de 22 în genul xenopus. Noile specii nu au fost descoperite în cadrul unor expediții pe teren, ci de oameni de știință care au analizat broaște existente în colecțiile a 168 de muzee, „cu ajutorul unor noi tehnici analitice ce recurg la ADN, înregistrarea vocii, scanarea organelor interne, analiza cromozomilor, etc”, arată studiul.
Cea mai cunoscută specie este xenopus leavis, numită în mod curent broasca africană cu gheare, care are o evoluție apropiată de cea a ființei umane, motiv pentru care este adesea utilizată în cercetări biomedicale, inclusiv în studii genetice și referitoare la cancerului. Particularitatea acestor amfibieni, care trăiesc în zone mlăștinoase din Africa occidentală și centrală, este că au gheare la trei degete. Corpul lor este mai plat decât al altor broaște, nu au limbă, nici dinți, în schimb au organe vocale ce le permit să emită sunete sub apă.
„Fiindcă acest tip de broaște este utilizat ca organism model pentru cercetarea biologică ar fi logic să ne gândim că oamenii de știință au identificat deja numărul de specii și alte aspecte ce țin de diversitatea lor, cum ar fi locul în care trăiesc și legăturile dintre ele”, spune Ben Evans, autorul principal al studiului. „Și totuși nu este așa”, adaugă profesorul asociat la Universitatea McMaster din Canada. Noile specii au fost numite X. allofraseri, X. eysoole, X. fischbergi, X. kobeli, X. mellotropicalis, and X. parafraseri.
Studierea acestor specii ar putea să-i ajute pe oamenii de știință să-și îmbunătățească cunoștințele în privința unor „aspecte legate de duplicarea genomului, extincția genei și evoluția combinată a gazdei și a paraziților”, se mai arată în studiul menționat de AFP.
Citeşte şi O nouă specie de mamifer descoperită în Indonezia: Şobolanul cu nas plat