Iohannis, la un AN de la ÎNVESTIREA ca preşedinte. 500 de INVITAŢI, la Cotroceni, la concertul de COLINDE VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o alocuţiune în cadrul concertului Corului Naţional de Cameră Madrigal, oferit în onoarea personalului medical care s-a implicat în acordarea asistenţei răniţilor de la Clubul Colectiv.

„Puține zile s-au scurs de la evenimentul din Clubul Colectiv, care a marcat întreaga țară. Ne sunt încă proaspete în minte gesturile de solidaritate umană, dăruirea și generozitatea celor care au venit în ajutorul victimelor, în noaptea tragediei, în zilele ce au urmat și până astăzi. Oameni care n-au ajuns în lumina reflectoarelor, pe care puțini îi cunosc, cu priceperea şi forțele proprii au dat tot ce au putut pentru a salva vieți și pentru a alina suferințe. Vă mărturisesc că am fost mișcat de aceste gesturi.

Solidaritatea umană izvorăște din bunătate, toleranță și respect pentru viața celui de lângă tine. Dumneavoastră, cei din sistemul medical şi de urgenţă, v-ați dedicat viața și cariera salvării oamenilor și, zi de zi, faceți eforturi pentru a acorda ajutor, îngrijire şi de multe ori liniște sufletească semenilor. Pentru toate acestea, vă mulţumesc!
Plecând de la exemplul pe care îl daţi, sunt convins că unitatea și solidaritatea, respectul reciproc și dedicarea pot deveni o constantă în societatea noastră. Pornind de la astfel de principii, avem şansa să progresăm ca societate.

Impresionant a fost și valul de solidaritate din afara granițelor. Un moment dramatic a funcţionat ca un adevărat catalizator. Indiferent de apartenență sau naţionalitate, oamenii s-au unit pentru un ţel comun, pentru a-i ajuta pe semenii lor aflaţi în nevoie şi suferinţă. Este, dacă vreţi, declaraţia simbol a umanităţii, care arată că altruismul şi solidaritatea nu cunosc graniţe.

Vreau să le mulțumesc cu această ocazie și reprezentanților statelor prietene care au acordat asistență pentru cei aflați în suferință.

Dragi invitați, există momente grele și evenimente dramatice care ne încearcă tăria de caracter, altruismul și umanitatea, care scot la iveală un tip de curaj și dăruire altfel nebănuite. Dar, dincolo de asemenea momente, stă în puterea noastră să fim mai solidari unii cu alții mereu. Nu e nevoie de evenimente tragice ca să ne amintim să fim oameni.

Dacă zi de zi vom încerca să dăm ce e mai bun din noi, să aducem în jurul nostru, în familie, în comunitate mai multă generozitate și compasiune și să lăsăm ceva în urma noastră, vom avea o societate în care ne place să trăim.

Închei cu aceste gânduri și vă rog să primiți sincerele mele urări de sănătate şi fericire. Vă doresc ca de Sfintele Sărbători să vă bucuraţi de liniște sufletească alături de cei dragi!

Sărbători fericite!„.

Luni a avut loc, la Palatul Cotroceni, concertul susţinut de Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin, oferit de președintele Klaus Iohannis, în onoarea personalului medical care s-a implicat în acordarea asistenţei răniţilor de la Colectiv.

La eveniment au fost invitate aproximativ 500 de cadre medicale – medici, asistente, personal sanitar – care s-au implicat în mod activ, printr-o mobilizare exemplară, în acordarea asistenţei medicale răniţilor de la Club Colectiv, potrivitAdministraţiei Prezidenţiale.

De asemenea, au fost invitaţi şi reprezentanți ai ambasadelor statelor care, din primul moment al tragediei, și-au manifestat disponibilitatea de a contribui material și prin ajutor medical calificat, ulterior acţionând efectiv prin preluarea pacienţilor transportabili în clinici de specialitate din străinătate.

Instituţiile din sistemul sanitar al căror personal a fost invitat la Palatul Cotroceni pentru a participa la concertul Corului Naţional de Cameră Madrigal sunt: Maternitatea Bucur, SMURD, Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş (SMURD), Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Spitalul Clinic de urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan”, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Bagdasar-Arseni”, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgenţă, Chirurgie Plastică şi Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias”, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”, Spitalul Clinic „Colţea”, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti.

Invitaţiile la eveniment au fost făcute la propunerea instituţiilor abilitate, respectiv Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne.

––––––––––––––––––––––––––––––––––

Cererile justiției de ridicare a imunității parlamentarilor, pensiile speciale, Codul fiscal, demisia premierului Victor Ponta au fost teme abordate de președintele Klaus Iohannis în relația cu reprezentanții Guvernului și Parlamentului în primul său an de mandat. Șeful statului a avut și consultări instituționale cu prim-ministrul, membri ai Guvernului cât și cu partidele, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: De ce l-a dezamăgit Klaus Iohannis pe Cristian Tudor Popescu

Președintele și Parlamentul au avut puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte, fie că a fost vorba de pensiile speciale, de modificările aduse Codul fiscal sau votul prin corespondență. Klaus Iohannis nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituțională proiecte de acte normative sau hotărâri asupra cărora viziunea sa era alta decât a Legislativului sau a Executivului.

2015 a fost și debutul unui „alt mod de a face politică”, așa cum declară șeful statului, a fost anul în care Înalta Curte a decis că Iohannis, în calitate de primar al Sibiului, nu s-a aflat în incompatibilitate, și un an al premierelor — pentru prima dată în istoria consultărilor pentru desemnarea unui premier, șeful statului a dorit să afle și opinia societății civile.

În decembrie anul trecut, în discursul de învestitură în Parlament, șeful statului declara că dorește o schimbare profundă a țării, astfel încât România să iasă din zona senzaționalului și a spectacolului.

„Cu toții ne dorim o transformare profundă a societății în care trăim, a României, în ansamblul său. Schimbările de legislație sunt doar un pas. Ele vor trebui însoțite de o schimbare de mentalități, practici și mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaționalului, devenit cotidian, o Românie în care nu e timp de spectacol pentru că puterea și opoziția lucrează. Și președintele, și Guvernul, și Parlamentul lucrează„, afirma Iohannis.

Atunci a anunțat că va chema la consultări partidele politice pe teme fundamentale legate de reconstruirea marilor sisteme publice românești — educație, sănătate și sistemul de pensii.

Pe 12 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a avut primele consultări cu partidele parlamentare, în urma cărora a obținut consensul pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă 2% din PIB în anul 2017.

La sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului a avut consultări cu partidele și formațiunile parlamentare despre prioritățile legislative, respectiv pachetul de legi electorale, precum și simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor. El a propus un calendar în ceea ce privește pachetul de legi electorale, arătând că a convenit ca până la finele noii sesiuni parlamentare să existe o soluție legislativă în acest caz.

În aprilie, Iohannis a invitat partidele la consultări referitoare la stadiul legislației electorale și procedurile parlamentare de încuviințare a cererilor justiției. După consultări, șeful statului a anunțat că există un acord pe legislația privind alegerile locale, finanțarea partidelor, alegerile parlamentare și pe votul din diaspora.

În mai, președintele Iohannis a promulgat pachetul de legi privind finanțarea activității partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor politice și cea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, deși a afirmat că acestea nu sunt perfecte, însă a admis că reprezintă un câștig.

Legea votului prin corespondență, care vizează însă doar alegerile parlamentare, a fost adoptată abia în octombrie și a fost promulgată în noiembrie de șeful statului, după ce CCR a respins sesizarea ALDE și UDMR pe acest proiect de lege.

În mai, președintele a discutat cu partidele și formațiunile parlamentare despre cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Liderii partidelor politice au semnat, în urma acestor discuții, o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

În iunie, consultările au vizat Strategia Națională de Apărare a Țării, care a fost prezentată în Parlament.

La aceste consultări, reprezentanții Puterii și cei ai Opoziției au intrat separat, după ce liberalii au anunțat la acea dată că nu mai recunosc legitimitatea premierului Victor Ponta, în contextul solicitării DNA în cazul său.

După demisia premierului Ponta, pe fondul protestelor din stradă în urma tragediei de la Colectiv, șeful statului a avut două runde de consultări cu formațiunile parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru, iar, în premieră, la Cotroceni au fost invitați și reprezentanții societății civile.

Președintele Iohannis a avut consultări și cu liderii confederațiilor sindicale, cu reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a evalua prioritățile în acest domeniu, dar și cu parlamentarii care reprezintă circumscripția electorală Diaspora și cu deputații minorităților naționale.

Citeşte şi: Klaus şi Carmen Iohannis, invitaţi la un concert de Crăciun, în Sibiu. Ce ţinută a purtat Prima Doamnă VIDEO

Parlamentul a adoptat în prima sesiune ordinară a acestui an legea privind pensiile speciale pentru parlamentari. Șeful statului a cerut reexaminarea proiectului. El motiva că reexaminarea este necesară în contextul caracterului excesiv și arbitrar al noii indemnizații de care ar urma să beneficieze deputații și senatorii, dar și pentru că acest drept ar urma să se acorde tuturor parlamentarilor care au săvârșit fapte de corupție potrivit vechiului Cod penal, precum și celor al căror mandat a încetat pentru incompatibilitate.

În decembrie, Parlamentul a aprobat cererea de reexaminare a președintelui pe proiectul legii privind pensiile parlamentarilor, adoptând propunerea legislativă cu amendamente. Proiectul, care este o modificare la Statutul deputaților și senatorilor, prevede că parlamentarii care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizație pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeși pentru un nou mandat.

Și în privința Codului fiscal șeful statului a cerut reexaminarea. Aceasta a fost adoptată de Parlament în cea de-a doua sesiune parlamentară.

Între cererile de reexaminare cerute de șeful statului s-a mai numărat și cea referitoare la darea în plată.

În mandatul fostului președinte Traian Băsescu, relația cu premierul a funcționat în baza unui pact de coabitare, în schimb Klaus Iohannis a demarat încă din cea de-a treia zi a mandatului său consultări instituționale cu premierul de la acea dată — Victor Ponta. Astfel, șeful statului a avut mai multe întâlniri cu acesta, care au vizat între altele numirea de noi miniștri, noi ambasadori ai României în diferite țări, procesul aderării țării la zona euro, legislația.

De asemenea, el a avut întâlniri instituționale și cu miniștrii pe domeniile de care este responsabil șeful statului.

După ce DNA a anunțat că Victor Ponta este învinuit de fapte penale, președintele Iohannis i-a cerut acestuia demisia. Și după ce Ponta a renunțat la conducerea PSD, șeful statului și-a menținut opinia, arătând însă că va colabora cu acesta tot instituțional.

Când Parlamentul a respins cererile justiției în cazul Ponta, șeful șeful statului a acuzat legislativul că este un „scut”, punctând că imaginea României este afectată.

Premierul Ponta a ales în mai multe rânduri să nu-l informeze pe președintele Iohannis cu privire la vizitele sale externe, fapt taxat la nivel declarativ de șeful statului. Astfel, în iunie președintele declara că a aflat despre vizita la Baku a premierului Victor Ponta după ce acesta plecase spre capitala Azerbaidjanului.

Despre deplasarea la Sofia a fostului premier Ponta, unde a vorbit despre imigranți, președintele a arătat că acesta nu a avut mandat. Șeful statului l-a sfătuit și pe fostul vicepremier Gabriel Oprea să demisioneze, după ce un polițist din coloana oficială care îl însoțea a murit.

În urma protestelor de stradă împotriva autorităților izbucnite după incendiul de la Colectiv, Ponta și-a depus mandatul.

Deși pe parcursul primului an de mandat a arătat că își dorește ca PNL să ajungă la guvernare, șeful statului și-a schimbat radical viziunea și a anunțat după demisia lui Victor Ponta că îl propune prim-ministru pe Dacian Cioloș, care să conducă un guvern tehnocrat. El a respins astfel propunerea avansată de PSD — Liviu Voinea. Șeful statului a mers și în rândul manifestanților care protestau împotriva autorităților în contextul tragediei de la Colectiv.

În timpul mandatului lui Ponta la conducerea Guvernului, șeful statului a respins nominalizarea lui Mihai Fifor la Transporturi, după demisia lui Ioan Rus. Șeful statului i-a cerut fostului premier nominalizarea unei alte persoane care să întrunească „condițiile necesare”.

Șeful statului s-a adresat de cinci ori Parlamentului de la câștigarea alegerilor prezidențiale. Primul mesaj a fost cu ocazia preluării mandatului, după care au urmat alocuțiunea din luna februarie, când a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislație privind alegerile, prezentarea Strategiei Naționale pe Apărare, discursul de la începutul sesiunii parlamentare de toamnă despre criza refugiaților, votul prin corespondență, un cod al incompatibilităților și reglementări privind aleșii locali și cel la un an de mandat.

Pe 16 decembrie, la un an de mandat, el a anunțat că marea miză a anului viitor este refacerea încrederii în politică.

De-a lungul anului, președintele Iohannis a criticat de mai multe ori Parlamentul pentru respingerea cererilor justiției de ridicare a imunității unor parlamentari, susținând că perseverează în a obstrucționa procesele.

La 100 de zile de mandat, președintele Klaus Iohannis declara că rămâne cea mai mare nemulțumire a sa modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiției și faptul că procedurile mai transparente și mai simple care privesc încuviințarea cererilor nu au fost onorate.

În cea de-a doua zi a mandatului prezidențial, șeful statului și-a numit cinci consilieri prezidențiali: Dan Mihalache (PNL), Andrei Muraru, Cosmin Marinescu, Tatiana Niculescu Bran și George Scutaru (fost deputat PNL). Tot în ianuarie, acestora li s-au alăturat Sergiu Nistor, fostul comisar european Leonard Orban, Elena-Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină și Laurențiu Ștefan.

Timp de câteva luni, Iohannis l-a avut consilier personal pe Mihai-Răzvan Ungureanu, însă ulterior l-a numit șef la SIE. De asemenea, în acest an, liberalul Eduard Hellvig a fost numit de șeful statului director al SRI.

Președintele Iohannis a rămas și fără consilier prezidențial pe probleme de politică externă, după ce Lazăr Comănescu a devenit ministru de Externe. Interimar, departamentul de politică externă este condus de Leonard Orban.

În prezent, șeful statului are nouă consilieri prezidențiali și 13 consilieri de stat, dintre care doi care au făcut parte și din echipa președintelui Traian Băsescu.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat 14 vizite externe oficiale de la preluarea mandatului, care au vizat între altele aderarea României la Schengen, subiecte legate de NATO sau sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.

Primul an de mandat al președintelui Klaus Iohannis a fost marcat și de câteva premiere. Printre acestea se numără participarea sa la ceremoniile religioase ale cultelor legal recunoscute în România, consultarea societății civile în cazul desemnării premierului, participarea la un eveniment oficial la Castelul Peleș, renunțarea la recepția tradițională cu ocazia Zilei Naționale.

Pe parcursul primului an de mandat, șeful statului a participat la ceremoniile religioase ale cultelor legal recunoscute din țara noastră. Printre acestea se numără slujba de liturghie de la Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Sibiu și slujba de la Patriarhia Română.

În martie, președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, au participat la dineul oficial cu ocazia zilei de naștere a principesei Margareta, fiind primul președinte în funcție din istoria României care participă la un eveniment oficial la Castelul Peleș alături de familia regală.

Șeful statului nu a mai organizat cu ocazia Zilei Naționale a României recepția tradițională la Palatul Cotroceni în contextul tragediei de la Colectiv și al atentatelor de la Paris.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a vizitat un centru pentru copii ORFANI. FOTO

Șeful statului își va încheia anul cu o vacanță în Florida. Anul acesta, el și-a petrecut vacanțele și la Sibiu, Neptun, dar și în Portugalia.

Luni, în ziua în care împlinește un an de mandat, președintele va oferi celor care au acordat asistență medicală victimelor de la Colectiv un concert susținut la Palatul Cotroceni de Corul Madrigal.