Premiere DNA în 2015: Anchetarea premierului şi reţinerea unui judecător CCR şi a primarului Capitalei

Totodată, în acest an, s-a înregistrat cel mai mare număr de demnitari trimiși în judecată și s-a cerut încuviințarea pentru reținerea și arestarea preventivă a unui ministru în funcție — ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov. În 2015 au fost reținuți și trei primari de sector din Capitală — Marian Vanghelie (sectorul 5), Andrei Chiliman (sectorul 1) și Cristian Popescu Piedone (sectorul 4), scrie agerpres.

„Între persoanele trimise în judecată până la data de 30 noiembrie (11 luni ale anului 2015) figurează patru persoane care au deținut funcția de ministru, 20 actuali sau foști membri ai Parlamentului, 24 de persoane cu funcție de autoritate la nivel local (14 primari de municipii, nouă președinți de consilii județene și un prefect), precum și o persoană care, la data trimiterii în judecată, deținea funcția de prim-ministru. Au existat situații în care aceeași persoană având una din funcțiile sus menționate a fost trimisă în judecată în dosare diferite. Din estimările preliminare, comparativ cu anii precedenți, reiese că este cel mai mare număr de demnitari trimiși în judecată în decursul unui an. Potrivit estimărilor aferente celor 11 luni ale acestui an, rata de condamnare în dosarele DNA se menține la nivelul de 90%, ceea ce arată calitatea probațiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum și profesionalismul procurorilor care lucrează la DNA”, se arată într-o informare a DNA.

Parlamentari, miniștri, președinți de consilii județene și primari — actuali sau în funcție data faptei — trimiși în judecată pentru trafic de influență, abuz în serviciu, luare de mită, conflict de interese sau spălare de bani

Parlamentarii trimiși în judecată, actuali sau foști, provin din toate partidele aflate pe scena politică. Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Dănuț Culețu, Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc (două dosare), Tudor Chiuariu, Mircea Roșca, Neculai Rățoi, Florin Constantinescu, Constantin Adăscăliței, Sebastian Ghiță, Gabriel Berca, Mihai Banu, George Scutaru, Dan Motreanu, Toni Greblă, Dan Șova, Mircea Drăghici, Ion Ochi, Darius Vâlcov (două dosare), Marko Attila (două dosare), Theodor Cătălin Nicolescu (două dosare). De asemenea, în luna decembrie au fost trimiși în judecată Mircea Sămărtinean și Eduard Martin.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Fostul ministru Elena Udrea a continuat să fie în atenția presei cu cele mai multe cereri adresate Parlamentului de ridicare a imunității, atât pentru începerea urmăririi penale, cât și pentru încuviințarea reținerii și arestării preventive, aceasta fiind trimisă în judecată la începutul anului 2015 în dosarul ‘Gala Bute’. Alți foști miniștri trimiși în judecată de DNA în 2015 au fost Ion Ariton, Gabriel Sandu, Cristian David, dar și Darius Vâlcov.

Nici președinții de consilii județene nu au fost ocoliți de DNA. Astfel, în 2015 au fost deferiți Justiției Cristinel Bîgiu (Buzău — trei dosare), Nicușor Constantinescu (Constanța — două dosare), Silvian Ciupercă (Ialomița), Sorin Frunzăverde (Caraș Severin), Cristian Adomniței (Iași), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Petru Niculae Ioțcu (Arad), Constantin Ostaficiuc (Timiș — două dosare) și Constantin Nicolescu (Argeș).

Dacă în 2015 un singur prefect a fost trimis în judecată de DNA — Paul Beganu (Buzău, în perioada 2009-2012), numărul primarilor de municipiu a ajuns la aproape 20.

Printre cei mai cunoscuți edili ajunși în fața oamenilor legii s-au aflat Radu Mazăre (Constanța — două dosare), Marian Vanghelie (sectorul 5), Tudor Pendiuc (Pitești) și Gheorghe Nichita (Iași — două dosare). De asemenea, au ajuns în fața Justiției Iorguș Zanfir, primarul orașului Mangalia, Gheorghe Ștefan, primarul orașului Piatra Neamț — trei dosare, Minea Prina, primarul Slatinei, primarii municipiilor Gheorgheni și Miercurea Ciuc, Janos Mezei și, respectiv, Robert Kalman Raduly, Iulian Bădescu, primarul Ploieștiului — două dosare, Constantin Hogea, primarul municipiului Tulcea, Adrian Nicolae Domocoș, primarul Beiușului — două dosare și Nagy Andras, primarul municipiului Reghin.

În decembrie, au fost deferiți Justiției Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureș, și Mihai Stepanescu, edilul Reșiței.

Pe parcursul anului, DNA a solicitat Camerei Deputaților sau Senatului ridicarea imunității pentru începerea urmăririi penale pentru cinci parlamentari — Ion Ariton, Elena Udrea, Laszlo Borbely, Victor Ponta și Darius Vâlcov. De asemenea, DNA a cerut încuviințarea reținerii și arestării preventive pentru Elena Udrea, Marko Attila, Darius Vâlcov, Theodor Nicolescu, Dan Șova, Ion Ochi, Cătălin Teodorescu și Ioan Oltean.

Prejudiciul reținut în dosarele instrumentate de procurorii DNA în primele zece luni ale anului se ridică la aproximativ 275 de milioane de euro.

Victor Ponta, primul premier în funcție urmărit penal și trimis în judecată

În 5 iunie, premierul Victor Ponta a fost chemat la DNA unde i s-a comunicat că este urmărit penal în dosarul Rovinari-Turceni, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor, fapte săvârșite în calitate de avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”.

„Sunt suspect în cazul domnului Șova pentru activitatea de avocat în 2007-2008. De asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe domnul Șova ministru. (…) Am venit la DNA ca orice om normal”, declara atunci Ponta.

Faptele reținute de anchetatori ar avea legătură cu faptul că Ponta ar fi beneficiat de o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la complexurile energetice Turceni și Rovinari, deși nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare dintre cele două case de avocatură.

Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta a emis, în perioada octombrie 2007 — decembrie 2008, 17 facturi fiscale în valoare de peste 181.000 lei, transmise spre decontare la SCA ”Șova și Asociații” care a efectuat plata. Potrivit DNA, sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Procurorii au reținut că el a folosit o parte din sumele obținute pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial din Capitală, dar și că a beneficiat de utilizarea cu titlu gratuit a unui autoturism marca Mitsubishi Lancer Evo 10, societatea de avocați plătind avansul și ratele de leasing.

În același dosar, procurorii susțineau la acea dată că se impune continuarea urmăririi penale față de Victor Ponta și sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese în legătură cu desemnarea lui Dan Șova ca ministru, fapte ce aveau legătură cu funcția de prim-ministru, motiv pentru care s-a sesizat Camera Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, însă solicitarea a fost respinsă.

La 13 iulie, șeful Guvernului a revenit la DNA unde procurorii i-au comunicat că au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile, au dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile și i-au schimbat calitatea din suspect în inculpat.

Aproximativ o lună mai târziu, DNA informa că, potrivit raportului de expertiză, prejudiciul produs ca urmare a infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală reținută în sarcina lui Ponta se ridică la suma de peste 51.000 lei și anunța că s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra unui apartament aflat în proprietatea acestuia, în vederea recuperării prejudiciului. Ponta preciza atunci că i-au fost prezentate rezultatele expertizei din dosar. „Mi s-a dat expertiza. Am plătit cu 2.000 lei în plus taxe, dar nu le mai cer de la statul român”, explica el.

În 3 septembrie, Victor Ponta s-a prezentat la DNA pentru a fi audiat de procurori, iar la ieșire a declarat că a făcut o cerere prin care a solicitat să fie disjunsă partea referitoare la el din dosarul „Rovinari-Turceni”, motivând că dorește ca situația sa să se rezolve mai repede.

„Am făcut o cerere ca situația mea să fie disjunsă, că nu are legătură cu dosarul mare, ca să se rezolve mai repede, într-un fel sau altul. Eu cred că este interesul și al meu și al Parchetului și al opiniei publice să nu stea bucățica mea în dosarul mare. Dacă procurorul va accepta, atunci foarte repede o să avem o soluție. (…) Am spus tot adevărul, tot ce știu”, a spus Ponta.

La 15 septembrie, el a depus la DNA o decizie a Curții Europene de Justiție referitoare la contractele de consultanță juridică, document care, în opinia sa, demonstrează că procurorii anticorupție nu au un caz împotriva sa.

„Am vrut să depun, pentru că e important pentru cauză, decizia Curții Europene de Justiție dată în 3 septembrie, care lămurește foarte clar ce se întâmplă cu contractele de consultanță juridică: o prestare de servicii, precum cea în discuție, și care este remunerată prin plata periodică a unor sume forfetare trebuie considerată efectuată în perioada la care se raportează plata, indiferent dacă prestatorul a furnizat sau nu a furnizat (serviciile — n.r.). Eu zic că am făcut activitate, procurorul zice că n-am făcut, Curtea Europeană de Justiție zice să ne vedem de treabă amândoi, pentru că, atât timp cât s-au plătit taxele, e în regulă”, explica el.

În 17 septembrie, DNA a anunțat că Ponta a fost trimis în judecată alături de senatorul Dan Șova, Laurențiu Ciurel, la data faptelor director general al Complexului Energetic Rovinari, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni, și Octavian Laurențiu Graure, la data faptelor director economic.

Procurorii au disjuns cauza privind conflictul de interese în cazul premierului Victor Ponta, deoarece vizează și alte persoane față de care nu s-au finalizat cercetările.

Toni Greblă, urmărit penal pentru trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat; mita — întreținerea și asigurarea unui BMW, materiale electorale, dar și obiecte vestimentare

În 22 ianuarie, judecătorul CCR Toni Greblă a fost adus cu mandat la DNA pentru a fi audiat. La intrare el susținea că nu a fost implicat în niciun dosar penal, că nu cunoaște cauza în care a fost adus și că nu a avut și nici nu are nicio afacere privată.

Câteva ore mai târziu, DNA anunța că Greblă este urmărit penal, în calitate de senator și ulterior judecător CCR, pentru trafic de influență, în formă continuată, două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat (în forma constituirii și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate).

Potrivit procurorilor, în perioada 2010 — 2015, Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină foloase necuvenite — suma de 1.200 de lei, echivalentul unor obiecte vestimentare, folosința gratuită a unui post telefonic, folosința gratuită, întreținerea și asigurarea pentru un autoturism marca BMW serie 5, materiale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe, în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ș.a.).

De asemenea, Greblă a fost acuzat că, în mod neîntrerupt, a desfășurat activități comerciale direct și prin interpuși și a exercitat calitățile de asociat, respectiv administrator/director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj și cu o societate comercială având ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. Anchetatorii au mai reținut că, împreună cu alte persoane, Greblă a constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a iniția raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România — Federația Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.

Anchetarea judecătorului a stârnit discuții aprinse în spațiul public, cazul său fiind analizat de plenul Curții Constituționale, iar Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă, motivând că astfel protejează imaginea și activitatea CCR, iar o eventuală demisie ar putea fi înțeleasă drept o recunoaștere a vinovăției.

„Dacă declară că a fost într-o situație care îl face incompatibil, va trebui să plece. Dacă nu este într-o astfel de situație, nu avem nimic ce să facem. Deci, plenul va hotărî în funcție de declarația pe care el o dă. (…) După ce stau de vorbă cu dumnealui, da, o să ne reunim în plen să vedem ce spune”, declara în 26 ianuarie șeful CCR, Augustin Zegrean.

În 29 ianuarie, Toni Greblă s-a prezentat la DNA unde a fost audiat. „Am răspuns întrebărilor puse de procuror. Ancheta continuă, cum este și normal. Eu mă voi prezenta de câte ori voi fi chemat la audieri”, explica el.

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut, în 3 februarie, sesizarea Biroului permanent al Senatului pentru declanșarea procedurilor de obținere a avizului necesar pentru arestarea și trimiterea în judecată penală a lui Toni Greblă. DNA preciza că, față de momentul inițial, au apărut elemente care conturează suspiciunea rezonabilă a săvârșirii a altor două infracțiuni — favorizarea făptuitorului și folosirea în orice mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații dacă este folosită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Procurorii au susținut că judecătorul, în cadrul unei întâlniri directe cu o persoană care avea calitatea de suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, i-a întărit convingerea acesteia că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru ea, va afla acest lucru și îi va comunica, lăsând să se creadă că are influență pentru a obține aceste informații de la organele judiciare.

O zi mai târziu, Greblă a revenit la DNA pentru a aflat ce acuzații i se aduc. „Eu sunt convins că voi avea parte de o anchetă judiciară imparțială și, din acest punct de vedere, actul de justiție trebuie să continue, până când voi dovedi că nu sunt vinovat de acuzele care mi se aduc. (…) Acum îmi voi lua o perioadă în care voi medita. (…) Țin prea mult la prestigiul și autoritatea Curții Constituționale ca să contribui și eu la fragilizarea activității și așa pusă la încercare în urma presiunilor și chiar amenințărilor din ultima vreme”, spunea el.

În aceeași zi, CCR a comunicat că Toni Greblă a demisionat din funcția de judecător. „Plenul Curții Constituționale a luat act de decizia sa, iar președintele Curții a constatat (…) încetarea mandatului de judecător al lui Toni Greblă. Curtea constată că actul demisiei a survenit pe fondul presiunilor exercitate asupra instanței constituționale în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de Legea fundamentală”, preciza CCR.

Fostul judecător constituțional a fost reținut pe 10 martie. El a calificat măsura drept una excesivă. Ulterior, DNA a cerut în instanță ca acesta să stea în arest la domiciliu, însă solicitarea a fost respinsă de magistrați. Procurorii au invocat pentru arestul la domiciliu și faptul că Greblă a încercat să vândă animale (capre) de la ferma sa, deși avea interdicția de a efectua acte de comerț. Potrivit declarației unui martor din dosar, fostul judecător CCR ar fi încercat să vândă 50 de capre, pentru că se afla ”într-o jenă financiară”, la un preț de 300 de euro fiecare, sugerând că sunt rasă deosebită și dau 4,5 litri lapte.

La 10 iunie, DNA i-a comunicat lui Greblă că a fost extinsă urmărirea penală pe numele său pentru trafic de influență, în formă continuată (două infracțiuni), și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale).

”După părerea mea, totul se învârte în jurul acelor celebre venituri obținute din creșterea caprelor și struților”, spunea Greblă.

Anchetatorii au reținut că fostul senator, cu ocazia campaniilor electorale din 2008 și 2012, a primit foloase electorale necuvenite de 100.000 euro de la Ion Bîrcină, iar, în perioada 2009 — 2015, de la Mihai Prundianu, foloase necuvenite de peste 481.000 lei, în schimbul promisiunii de a interveni și determina funcționari publici din companii și societăți naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte în folosul firmelor controlate aceștia. De asemenea, el ar fi omis să precizeze în declarațiile de avere, întocmite în perioada 2008 — 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donație, a unui teren în suprafață de 10.000 mp, situat în Gorj.

În 9 septembrie, DNA a anunțat că Toni Greblă a fost trimis în judecată.

Sorin Oprescu — două mandate de senator, două mandate de primar general și ”mandat” de la DNA

În 6 septembrie, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a fost reținut de procurorii anticorupție pentru luare de mită.

Măsura a fost luată la câteva ore după ce anchetatorii au constatat că, în baza unei înțelegeri prealabile cu conducătorul unei instituții publice din subordinea sa și o persoană de încredere, Oprescu a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși de cei doi de la un număr de patru denunțători, pentru edilul Capitalei. Banii primiți drept mită au fost găsiți o parte asupra lui Oprescu, iar o altă parte la domiciliul său.

Potrivit DNA, în perioada 2013 — 2015, un grup bine organizat, la care a aderat și Sorin Oprescu, a înființat în administrația locală din București un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea edilului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.

„Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% și 33% din profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din cadrul aparatului primarului municipiului București, cu titlul de mită, un procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut pentru Oprescu”, susțineau procurorii.

Ei au efectuat percheziții în 13 locații — Primăria Capitalei, Administrația Cimitirelor și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, domiciliile lui Sorin Oprescu și altor persoane. De asemenea, subordonați și apropiați ai primarului au fost aduși la DNA pentru audieri, la finalul cărora cinci persoane au fost reținute — Ruxandra Petroi Avasiloae, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești, adjunctul său, Florin Șupeală, directorul economic în cadrul aparatului primarului, Octavian Mircea Constantinescu, fostul șofer al lui Oprescu — Cristian Stanca, zis Grenadă, și omul de afaceri Claudiu Bengalici.

Sorin Oprescu a fost arestat preventiv de Tribunalul București, instanța arătând în motivarea deciziei că, din probele puse la dispoziție de procurori, se conturează teza potrivit căreia cei 25.000 euro au fost primiți de la Bogdan Popa ca mită și nu cu titlu de „împrumut”, așa cum a susținut primarul „în mod cu totul neconvingător”, că acesta a cunoscut proveniența lor ilicită, dar și că ar putea influența ancheta dacă ar fi lăsat în libertate.

Cu ocazia judecării contestației, avocatul său, Alexandru Chiciu, a precizat Sorin Oprescu le-a spus judecătorilor de la Curtea de Apel București că nu a luat niciodată mită și că a fost avertizat de foarte mult timp că i se pregătește ceva.

Ulterior, în referatele DNA și motivările instanțelor au apărut detalii referitoare la discuțiile purtate de Oprescu și ceilalți inculpați. El ar fi încercat să stabilească o strategie de apărare după ce a fost adus la DNA, cerând unuia dintre suspecți să nu dea declarații până nu vin avocații, și s-a interesat dacă banii găsiți asupra lui erau marcați.

„După momentul aducerii la sediul DNA, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a discutat cu Bogdan Popa pe holul instituției, indicându-i în mod repetat: ‘Nu dăm declarații’, ‘N-o să dăm declarații’, ‘Nu dăm declarații, chemăm avocatul’. (…) Ulterior, inculpatul a început să-i adreseze întrebări lui Popa, menite să afle dacă acesta din urmă, prezent în sediul DNA când a ajuns primarul, a reușit să afle probatoriul existent. Astfel, după ce inculpatul a întrebat ‘Erau marcați?’ și a aflat că Popa nu cunoaște această informație, Oprescu a stabilit strategia pe care o va urma, cerându-i coinuculpatului să facă la fel: ‘Banii. …(neinteligibil, vorbește în șoaptă)… ai venit să… doamna Munteanu cu Groapa…’, ‘De aia..’, mai precis ‘De aia te-am chemat, cu Groapa… madam Munteanu…’, încercând așadar să-l determine pe Bogdan Popa să susțină că motivul sosirii sale în imobilul de la Ciolpani nu avea legătură cu vreo sumă de bani, ci cu o groapă”, se preciza în referat.

De asemenea, Oprescu și fostul său șofer Cristian Stanca au fost interceptați în duba Poliției în timp ce stabileau prin semne să respecte „codul tăcerii”. „Simplul fapt că inculpații au profitat de prima ocazie pe care au avut-o pentru a asigura că a fost respectat ‘codul tăcerii’ este exemplificativ pentru prejudiciile care ar fi aduse urmăririi penale dacă inculpații ar putea să comunice în mod liber”, se arăta în motivarea de menținere a arestului preventiv.

Procurorii DNA au găsit în locuința lui Oprescu din Ciolpani doi saci cu bani — unul cu 31.050 lei și altul cu 40.000 lei, despre care primarul a susținut că „a uitat” și că provin din economiile și pensia tatălui său — decedat în urmă cu cinci ani — de-a lungul a 10 ani. Anchetatorii au pus la îndoială însă afirmația pentru că nu au fost descoperite bancnote vechi.

Pe durata arestului preventiv, Sorin Oprescu s-a confruntat cu mai multe probleme medicale, fiind internat și supus unor investigații amănunțite în diferite spitale.

În 26 octombrie, procurorii au dispus față de Sorin Oprescu extinderea urmăririi penale pentru spălare de bani, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat. De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea prin sechestru a cotei indivize de 5/6 dintr-un imobil situat în București, sectorul 1, cu o suprafață utilă totală de 244,19 mp (inclusiv logie, terasă, loc de parcare la demisol și boxă), precum și a 101,64 mp teren, ambele bunuri aflate în proprietatea lui Oprescu, până la concurența valorii de aproape 1,3 milioane lei. Totodată, s-a dispus indisponibilizarea prin sechestru a unui imobil aparținând partenerei de viață a lui Sorin Oprescu, situat în București, sectorul 1, până la concurența valorii de peste 2,4 milioane lei, conform prevederilor referitoare la confiscarea extinsă.

Trei zile mai târziu, Curtea de Apel București decidea ca primarul suspendat al Capitalei să fie plasat în arest la domiciliu.

„În primul rând, doresc să le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut. În al doilea rând, am de gând să-mi văd de sănătate. De problemele juridice or să se ocupe domnii avocați. Primul lucru pe care o să-l fac când ajung acasă? Sincer, îmi fac insulină”, declara Oprescu la ieșirea din arest, adăugând că bucureștenii să fie convinși că nu i-a dezamăgit și nu o să-i dezamăgească niciodată.

În 20 noiembrie, DNA a informat că l-a trimis în judecată pe primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, alături de alte opt persoane.

Potrivit rechizitoriului, procurorii au dispus disjungerea cauzei pentru continuarea cercetărilor cu privire la alte posibile infracțiuni și față de alte persoane care ar fi implicate în dosarul lui Sorin Oprescu.