Scrisoare emoţionantă a unuia dintre supravieţuitorii din Colectiv pentru o tânără care a murit în incendiu

O dramă fără precedent în România s-a petrecut în toamna anului 2015, exact în urmă cu două luni. Un incendiu provocat de artificii în clubul Colectiv din București a dus la moartea a zeci de persoane. Tragedia de la Colectiv a scos în stradă zeci de mii de oameni, care au sancționat autoritățile locale și centrale. Au urmat demisiile unor oficiali și schimbarea Guvernului.

Unul dintre supravieţuitorii din Colectiv a postat pe Facebook o scrisoare emoţionantă pentru o persoană care a murit în teribilul incendiu.

„Buna Madalina, sper ca te distrezi acolo sus si ca totul s-a linistit. Imi pare rau ca m-am inselat si imi pare rau ca a trebuit sa te mint in acele momente, dar nu stiam ce sa fac! Nu stiam cum sa-ti spun ca s-ar putea sa fiu ultimul chip pe care il vezi. Andrei era vis a vis de noi, cu parul ars si abia respira. Doctorul i-a spus ca este ok, ca are 100% respiratia, exact cum mi-a spus si mie, din pacate in 10-20 minute a inceput sa verse si a intrat in coma… atunci am intrat in panica!”, scrie Andrei, un tanar supravietuitor din incendiul produs pe 30 octombrie in clubul Colectiv, pentru Madalina.

Mai departe, tânărul îi scrie fetei cu ce amintiri a rămas după tragedia din Colectiv şi despre protestele care au urmat, dar pe care el le vede în zadar.

„Am urlat Madalina asa cum am crezut eu, cum am stiut si cum puteam eu in acele momente, iar poporul s-a trezit in acea zi! ROMANII AU IESIT IN STRADA!

Din pacate, poporul roman, fratii si prietenii nostri sunt aceeasi oameni… sunt acei oameni care in loc sa darame zidurile, s-au resemnat ori au gasit orice altceva in aceasta tragedie. Da Madalina, au facut brad, au facut si cateva concerte dupa, poze cu trupe, bere… si cam atat!”, mai spune tanarul

În finalul scrisorii, Andrei îi promite Mădălinei, fetei care a murit, despre numărul primit de el la triajul de la Spitalul Floreasca dar şi că nu va renunţa să lupte pentru poporul lui.

„Madalina, la Urgente la Floreasca in timp ce te ajutam cu masca de oxigen ai sesizat ca am numarul 3 de triaj si ti-au zambit ochii. Eu cred in Dumnezeu si cred ca zambetul tau avea legatura cu asta. Odata ajunsa acolo spune-i unuia din cei 3 ca reprezentantii lor aici, in Romania, sunt departe de oameni.

Ai grija de tine pana ne revedem si spune-i Lui ca poate nu am facut totul ca la carte aici, dar cu riscul de a fi batjocorit de acest popor, eu nu o sa ma opresc in a cauta dreptatea pentru neamul meu!

Cu drag si sinceritate, numarul 3!”, isi incheie scrisoarea Andrei.

INCENDIU COLECTIV. Traian Băsescu s-a declarat îngrijorat de întârzierea expertizei privind cauzele incendiului din clubul Colectiv, afirmând că experţii de la Petroşani ştiu probabil deja care sunt elementele care nu corespund versiunii vehiculate până în prezent despre eveniment.

„Dacă mă îngrijorează ceva este întârzierea expertizei făcute la Petroşani (referitoare la incendiul de la Colectiv –n.r.). Ceva nu se leagă în ceea ce priveşte întârzierea în prezentarea rezulatelor expertizei făcute la Petroşani. Ceva nu este în regulă. Probabil rezultatele expertizei nu duc la toate concluziile acreditate până acum, nu neapărat la viteza de propagare a incendiului, ci la substanţele care au rezultat din acest incendiu. Este o părere„, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu la B1 TV.

Pe 30 octombrie, într-o vineri seară, Goodbye to Gravity, una dintre cele mai cunoscute trupe românești de heavy metal, își lansa în clubul Colectiv al doilea album din carieră — „Mantras of War”—, după ce în 2012 a debutat cu un material discografic ce poartă numele formației. Trupa era formată din Andrei Găluț (voce), Mihai Alexandru (chitară), Bogdan Enache (tobe), Vlad Țelea (chitară) și Alex Pascu (bas) — ultimii patru au decedat.

În timpul concertului, la care participau peste 400 de persoane, din cauza unor artificii, bureții de antifonare de pe pereți au luat foc, apoi întreaga incintă a fost cuprinsă de flăcări. Urmarea: bilanțul preliminar de a doua zi indica deja 27 de persoane decedate și peste 160 de răniți, foarte mulți în stare deosebit de gravă.

Medicii de la Institutul Național de Medicină Legală ‘Mina Minovici’ au stabilit ulterior că, pe lângă arsuri, toate victimele prezentau concentrații în sânge de monoxid de carbon și acid cianhidric în doză toxică, 18 dintre acestea având concentrații peste valorile letale. Au fost expuși în grad diferit la funingine, aerosoli și gaze toxice, între care monoxidul de carbon și acidul cianhidric.

După incendiu, Guvernul a decretat trei zile de doliu național. Numărul deceselor a continuat să crească.

În zilele următoare, zeci de mii de persoane, organizate pe rețelele de socializare, au început să iasă în stradă. La București au protestat în fața unor instituții publice — Guvern, Ministerul Afacerilor Interne, Parlament, Primăria sectorului 4—, dar au fost manifestații și în multe orașe din țară. Critici dure au fost formulate și la adresa Bisericii Ortodoxe Române, pentru reacția târzie față de această tragedie.

După manifestația de amploare din 3 noiembrie, a doua zi, premierul Victor Ponta a demisionat din funcție, la fel și primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. În urma unor consultări ale președintelui Klaus Iohannis cu reprezentanții partidelor parlamentare și cu societatea civilă, fostul comisar european Dacian Cioloș a fost desemnat să conducă noul Cabinet.

Protestele au continuat, după demisia lui Ponta, în Capitală și în țară, dar de o amploare mai mică, precum și în diaspora. Sloganul comun a fost „Corupția ucide”. Pe 8 noiembrie, în cea de-a șasea zi consecutivă de proteste, președintele Iohannis a mers în Piața Universității.

Începând cu sâmbăta de după incendiu, spațiul din fața clubului Colectiv a devenit loc de pelerinaj. Au fost aprinse mii de candele, care au ars zi și noapte, au fost afișate mesaje și fotografii cu cei dispăruți. Au venit aici să se reculeagă și să-și prezinte respectul, printre alții, premierul britanic David Cameron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, ambasadori acreditați la București, comandantul general al Jandarmeriei turce, Galip Mendi, președintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloș, președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, principesele Margareta și Maria și principele Radu, violonistul Andre Rieu, mulți sportivi. Papa Francisc i-a transmis președintelui Klaus Iohannis un mesaj în care își exprima profunda durere pentru tragedia din Colectiv, iar Prințul Charles al Marii Britanii s-a arătat extrem de șocat de ceea ce s-a întâmplat în acel club din București.

Faptele care au legătură cu tragedia sunt cercetate atât de Direcția Națională Anticorupție, cât și de Parchetul General. Cei doi angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență care au verificat clubul și n-au luat măsuri de prevenție au fost trimiși în judecată. Mai sunt cercetați fostul primar Popescu-Piedone, alți funcționari din Primăria sectorului 4, cei trei patroni ai clubului Colectiv și alte persoane care au legătură cu organizarea show-ului de artificii.

Tragedia a adus în prim plan vulnerabilități ale sistemului medical. S-a constatat faptul că sunt puține spitale specializate și cu personal pregătit pentru tratarea marilor arși, un program de înființare a unor astfel de centre urmând să fie derulat anul viitor de Ministerul Sănătății. Inaugurarea unei unități moderne de tratare a victimelor cu arsuri s-a dovedit a fi de formă, întrucât nu s-a reușit, în repetate rânduri, asigurarea personalului care să îngrijească astfel de pacienți acolo.

Medici specializați în arsuri din mai multe țări le-au acordat sprijin autorităților de la București. Au participat zile în șir la evaluarea și la tratarea pacienților arși și au stabilit, în colaborare cu medicii români, care dintre ei pot fi transportați în străinătate. Și aici societatea civilă a reacționat vehement, criticând faptul că s-a cerut ajutor extern prea târziu și că era nevoie de medicamente și echipamente. Însă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu, alți oficiali și medici au dat asigurări că spitalele din țară au avut tot ce le trebuia și s-a făcut tot ce era necesar pentru îngrijirea răniților.

Imediat după incendiul din Colectiv, premierul de atunci Victor Ponta a cerut autorităților competente ca în perioada următoare să demareze o verificare „la maximum prevăzut de lege” asupra condițiilor în care funcționează cluburile de pe întreg teritoriul țării. Ulterior, Guvernul a adoptat un act normativ prin care permitea Inspectoratului pentru Situații de Urgență să închidă și să sigileze localurile în care se constată încălcări grave ale măsurilor de securitate la incendiu.

În urma acestei tragedii, mobilizarea societății a fost exemplară — oamenii au stat la cozi ca să doneze sânge, le-au acordat sprijin rudelor celor răniți sau decedați, au dus în spitale alimente pentru personalul medical și familii, au organizat diferite evenimente de strângere de fonduri. Grupul #ÎmpreunăRezistăm, constituit din voluntari, a propus comemorarea victimelor printr-un concert care să aibă loc în fiecare an pe 30 octombrie.