Câte DOSARE au fost deschise la Parchet pe numele lui Traian Băsescu în ultimii 12 ani. RĂSPUNS OFICIAL

Potrivit Parchetului ICCJ, Traian Băsescu a fost vizat în 56 de dosare penale în ultimii 12 ani, în 49 dintre acestea fiind dispuse soluţii de netrimitere în judecată.

„Vă comunicăm faptul că Traian Băsescu a constituit (atât în mod individual, cât şi împreună cu alte persoane), în perioada 2004 – prezent, obiectul a 56 de dosare penale, în 49 dintre acestea fiind dispuse soluţii de netrimitere în judecată, 7 fiind în curs de soluţionare„, se arată în răspunsul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, transmis RomaniaTV.net.

Traian Băsescu a vorbit duminică seara despre dosarele sale. Printre acestea se numără şi dosarul „Demisia în 5 minute”

„Ioan Şerb (n.r. denunţătorul) este un cetăţean din Craiova. Nu l-am cunoscut. Am văzut că avea o motivaţie, ceva de genul că a fost in puşcărie şi că nu are bani să vină la proces. Omul la vremea respectivă voia sa demisionez. (…) Nu am ajuns la procurori deocamdată. Am fost în instanţă, care a aprobat redeschiderea dosarului şi vedem când mă vor audia procurorii”, a declarat fostul preşedinte, la un post de televiziune.

Alte articole

Traian Băsescu, mesaj ironic pentru Marcel Ciolacu: „Marceleeeee! Sună-l pe Trump şi spune-i că… nu mai eşti… Zi-i pă româneşte, Marcele”

Traian Băsescu exultă înainte de exit-poll-urile oficiale: „Ghinion!!!!”

Întrebat dacă mai are alte dosare la Parchetul General, Traian Băsescu a precizat: „Îl am pe cel cu Vadim, legat de elucubraţia lui că mi-aş fi însuşit bani de pe urma recuperării ziariştilor răpiţi în Irak, cel cu casa din Mihăileanu, toate la Parchetul General. Deci am slavă Domnului”.

Referitor la cazul „Casei din Mihăileanu”, Traian Băsescu a precizat că nu există nicio declaraţie falsă în acest dosar

„Să ştiţi că la mine în dosarul Mihăileanu nu există nicio declaraţie falsă”, a menţionat fostul şef de stat.

Traian Băsescu a adăugat că nu a fost chemat la audieri în aceste dosare.

Care sunt cele mai importante dosare în care a fost implicat fostul preşedinte:

1. Dosarul „Demisia în 5 minute”

Judecătoria Sectorului 5 a decis, în 4 decembrie, redeschiderea Dosarului „Demisia în 5 minute”. Instanţa a admis astfel cererea depusă de Parchetul General de redeschidere a urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu pentru declarația făcută de fostul preşedinte în 2007, în contextul demersurilor de suspendare din funcție.

Parchetul General a deschis acest dosar pe baza unei plângeri depuse împotriva fostului președinte de Ioan Șerb.

Pe 17 aprilie 2007, Băsescu a afirmat că, dacă Parlamentul va vota suspendarea sa din funcție, își va da demisia în cinci minute. „În situația în care, în pofida avizului Curții Constituționale, Parlamentul va vota suspendarea mea, în maxim cinci minute de la vot voi demisiona din funcție și voi chema în fața electoratului și pe cei care au generat un abuz constituțional”, spunea atunci șeful statului, într-o declarație de presă. Ulterior, Băsescu a renunțat la decizia de a demisiona.

Citește și: DOSARUL „DEMISIA în 5 minute”. Instanţa a decis redeschiderea urmăririi penale împotriva lui Traian Băsescu

2. Dosarul ” Casa din Mihăileanu”

Magistrații de la Judecătoria Sectorului 1 au confirmat, în luna mai 2015, decizia procurorilor de la Parchetul General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul „Casa din Mihăileanu”, în care este implicat fostul președinte Traian Băsescu.

În anul 2002, pe vremea când era primar general al Capitalei, Traian Băsescu a primit dreptul de a sta cu chirie într-o vilă de pe strada Ștefan Mihăileanu, după care, în 2003, el a depus o cerere pentru a cumpăra un întreg etaj al imobilului, pentru suma de 19.000 de dolari, cerere aprobată de Primăria Capitalei.

Traian Băsescu a fost acuzat atunci că nu avea dreptul să cumpere o locuință de la stat, pentru că el avusese în proprietate o casă achiziționată în București în 2002, pe care o donase fiicei sale. 

În anul 2005, Parchetul General a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, uz de fals și fals în declarații.

După încheierea mandatului de la Cotroceni, Parchetul General a cerut însă redeschiderea urmăririi penale n dosarul „Casa din Mihăileanu”, solicitarea fiind confirmată de instanţă. Traian Băsescu poate fi astfel cercetat penal de procurorii Parchetului General pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals în declarații și uz de fals.

3. Dosarul ”răpirii jurnaliștilor români în Irak”

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au confirmat, la sfârșitul lunii octombrie, cererea Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak. 

Acest dosar a fost deschis după ce Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe președintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005.

În cazul lui Vasile Blaga, instanța a constatat însă ca rămasă fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale

Traian Băsescu declara că pentru el este de neconceput cum un procuror general și un judecător pot accepta ideea că și-ar fi însușit vreun ban din operațiunea de salvare a ziariștilor români răpiți în Irak și a susținut că șeful Parchetului face „un joc politic” în cazul său.

„Nu mi se pare normal ca în spațiul public, înainte de a face o minimă verificare, să redeschidă un dosar legat de fraude făcute cu ocazia răpirii unor ziariști în Irak. Pentru mine este de neconceput cum un procuror general și un judecător pot accepta ideea că șeful statului român și-ar fi însușit bani din operațiunea de salvare a ziariștilor. Asta arată un nivel moral extrem de scăzut la care au ajuns cei care lansează suspiciunile în spațiul public în mod oficial„, spunea Băsescu.

 4. Dosarul Băsescu-Firea

Parchetul ICCJ a dispus, la data de 11 martie 2015, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, după ce anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care senatorul PSD Gabriela Firea îl acuza pe fostul preşedinte de şantaj.

Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu întrucât acesta beneficia de imunitate.

Iniţial, fostul şef al statului a fost cercetat pentru şantaj, însă în septembrie 2015, procurorii au decis schimbarea încadrării juridice din şantaj în ameninţare, faptă care se pedepseşte cu amendă sau închisoare până la un an.

Ulterior, Băsescu i-a propus Gabrielei Firea procedura medierii, variantă acceptată în cele din urmă de senatorul PSD. În urma deschiderii procedurii de mefiere, procurorii Parchetului General au suspendat cercetările.

Citește și: DOSARUL Băsescu-Firea: Cei doi au SEMNAT un contract de MEDIERE. Parchetul va suspenda cercetările

Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie 2014 o plângere penală în care îl acuza pe șeful statului de la acea dată, Traian Băsescu, de amenințare și șantaj în legătură cu declarațiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate.

În denunțul depus împotriva lui Traian Băsescu la Parchetul General se arăta: „Într-un interviu la postul de televiziune Realitatea TV, difuzat în seara zilei 13.04.2014, în cadrul emisiunii ‘Jocuri de putere’, referindu-se la activitatea parlamentară a dnei senator Firea Gabriela, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea legalității achiziției terenurilor din zona comunei Nana, județul Călărași, a afirmat: ‘Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moșia soțului ei unde este primar, că s-ar putea să nu-l găsească într-o zi acasă dacă… Nu-i atentă… Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele’ „.

5. Dosarul Ţigancă împuţită”

În luna mai 2015, Judecătoria Sectorului 1 a confirmat  ordonanța procurorilor de la Parchetul General de redeschidere a cercetărilor în dosarul în care fostul președinte Traian Băsescu i-a luat în anul 2007 telefonul mobil unei jurnaliste și a folosit apelativul „țigancă împuțită” la adresa acesteia.

Incidentul s-a petrecut în ziua de 19 mai 2007, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu și soția sa se aflau la cumpărături într-un supermarket din București.

Jurnalista Andreea Pană, de la postul de televiziune Antena 1, i-a filmat cu telefonul mobil în momentul în care aceștia se aflau la casa de marcat, adresând președintelui întrebări legate de cumpărăturile efectuate. El a răspuns unor întrebări, după care a rugat-o pe jurnalistă să înceteze. Ea a insistat, iar Traian Băsescu i s-a adresat: „măi, păsărică, tu nu ai treabă azi?”, după care i-a luat din mână telefonul, refuzând să i-l returneze.

La ieșirea din complexul comercial, jurnalista i-a cerut președintelui să-i înapoieze telefonul, însă acesta i-a replicat: „Ia reclamă-mă tu la Poliție. Vino luni, la Cotroceni, și-ți dau telefonul”. Seara, telefonul a fost returnat unei echipe a Antena 1, la sediul central al Partidului Democrat.

Telefonul Andreei Pană înregistrase, însă, în continuare, convorbirea pe care președintele a avut-o cu soția. Întrebat de aceasta dacă îi dă telefonul înapoi jurnalistei, șeful statului a răspuns: „Da”, după care i-a salutat pe ziariștii aflați la ieșirea din magazin și a continuat către soție — „Cât era de agresivă țiganca asta împuțită … nu știu, Maria … da’ trebuia să i se întâmple odată”.

Procurorii au clasat îdosarul „Ţigancă împuţită”, pe motiv că nu există o faptă penală.

CITEŞTE ŞI Traian Băsescu scapă de un DOSAR. Cazul „Ţigancă împuţită”, CLASAT

DOSARUL „FLOTA”

Cel mai cunoscut dosar în care apare numele lui Traian Băsescu este “Flota”. Dosarul a fost clasat de procurorii DNA.

În ianuarie 2015, DNA preciza că, prin ordonanța procurorului din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus față de Traian Băsescu clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și delapidare, întrucât faptele nu există.

DNA explica faptul că, datorită cauzei de impunitate prevăzută de Constituția României, prin rezoluția din 19 octombrie 2006, s-a dispus suspendarea urmăririi penale. Ulterior, ca urmare a încetării cauzei de suspendare a urmăririi penale, împrejurare ce a intervenit la data de 21 decembrie 2014, prin ordonanța din 12 ianuarie 2015, s-a dispus reluarea urmăririi penale.

Potrivit DNA, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa. Procurorii explicau acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.

DNA mai preciza, cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, că „această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine că au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări”.

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că „în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.