Într-o sală dominată de portretul fratelui său mai mic, Felipe VI, șeful statului după abdicarea regelui Juan Carlos în 2014, prințesa de 50 de ani va fi fără voia ei vedeta ‘procesului anului’, alături de soțul ei și de alți 16 inculpați.
Anterior, infanta va trebui să treacă prin fața sutelor de jurnaliști masați la intrarea în tribunalul din Palma de Mallorca, capitala insulelor Baleare, și să îndure strigătele manifestanților ca ‘justiția să fie aceeași pentru toți’, într-o țară dezgustată de înmulțirea scandalurilor de corupție care i-au implicat elitele economice, politice și princiare…
Cea de a doua fiică a lui Juan Carlos și a Sofiei, Cristina, este acuzată că a disimulat fiscului venituri provenite din deturnări totalizând 6 milioane de euro din fonduri publice, reproșate soțului ei, Inaki Urdangarin, și unui ex-asociat al acestuia.
Infanta a susținut întotdeauna că nu știa nimic despre aceste afaceri și că avea o încredere oarbă în soțul ei în cei 18 ani de căsnicie, de care refuză să divorțeze în pofida presiunilor casei regale care încearcă să limiteze efectele toxice ale acestui dosar pentru monarhie.
Sosită de câteva zile de la Geneva, unde trăiește în exil din 2013, Cristina este ‘dispusă să-și asume prezența în fața instanței cu toată seninătatea’, a declarat presei avocatul ei, Miquel Roca, adăugând: ‘Nu ne putem plânge pentru că un cuplu se înțelege și se iubește’ și urmând astfel strategia apărării care îi prezintă drept doi soți iubitori care fac față împreună vicisitudinilor.
Inaki Urdangarin, ex-medaliat olimpic la handbal, în vârstă de 47 de ani, și fostul său asociat, Diego Torres, sunt acuzați că au supraevaluat contractele semnate între 2004 și 2006 de institutul Noos — entitate teoretic cu scop nelucrativ pe care o conduceau — cu guvernele regionale din Baleare și Valencia.
Potrivit acuzației, beneficiile erau împărțite între mai multe societăți-fantomă, între care Aizoon, proprietate a Cristinei și a lui Inaki, care ar fi finanțat cheltuieli ale cuplului, precum și lucrări costisitoare și călătorii.
Urdangarin este judecat pentru deturnare de fonduri, fraudă fiscală, trafic de influență, escrocherie și spălare de bani. Procurorul a cerut împotriva lui o condamnare la 19,5 ani de închisoare și 16,5 ani împotriva lui Torres.
Fost profesor de gestionare a întreprinderilor, Torres a afirmat întotdeauna că regele Juan Carlos era la curent cu afacerile Noos. El a furnizat judecătorului de instrucție sute de mesaje atribuite lui Urdangarin care ar confirma și ar impune, zadarnic, citarea ca martor a regelui Felipe VI. Judecătorul de instrucție încercase să demonstreze că infanta era parte în afacerile soțului său, dar procurorul s-a opus urmăririlor în acest sens și ea nu este judecată în final decât pentru fraudă fiscală.
În acest proces, o asociație de extremă dreaptă, Manos Limpias (Mâini curate) reprezintă acuzarea publică, dreptul spaniol permițând unei organizații neimplicate și nici victimă într-o afacere să sesizeze justiția.
Apărarea intenționează să pledeze astfel încât prințesa să scape în final de proces, prin aplicarea „jurisprudenței Botin”. În 2007, Curtea Supremă validase abandonarea urmăririi judiciare în favoarea unui puternic bancher, Emilio Botin, estimând că el nu putea fi judecat pentru că nici parchetul, nici părțile lezate nu ceruseră urmărirea penală.