Leonard Orban şi-a păstrat portofoliul Afacerilor Europene

Leonard Orban a fost nominalizat şi în Cabinetul Ponta pentru Ministerul Afacerilor Europene, postură din care îşi propunea, pentru acest an, ca ţintă de absorbţie a fondurilor UE suma de 6 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde de euro pe politica de coeziune.

Leonard Orban conduce Ministerul Afacerilor Europene, de la înfiinţarea acestuia, în septembrie 2011. Atunci când s-a decis crearea acestei structuri, Orban a fost propus la conducerea sa, după o carieră pe care a dedicat-o, în ultimii 19 ani, exclusiv problematicii UE, el fiind „omul credibil la Bruxelles” despre care preşedintele Traian Băsescu afirma că trebuie să ocupe acest post.

Cariera lui Leonard Orban s-a axat, începând din 1993, pe problematica europeană. Printre realizările sale, Orban însuşi menţionează semnarea, în calitate de negociator-şef cu Uniunea Europeană, împreună cu preşedintele României, primul-ministru şi ministrul Afacerilor Externe, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, la 25 aprilie 2005, într-o ceremonie desfăşurată în Luxemburg.

Leonard Orban a fost primul comisar european al României, funcţie pe care a ocupat-o timp de trei ani. La finalul acestei perioade el spunea, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că se simte „foarte relaxat”, că ar dori să poată ajuta în România prin competenţele sale. Şi tot atunci el mărturisea că are mari rezerve în ceea ce priveşte o eventuală implicare a sa în politică.

Alte articole

VIDEO Diana Şoşoacă, un nou circ în Parlamentul European. S-a dus cu doi preoţi să sfinţească clădirea: „Trebuie să-l alungăm pe Satana din Bruxelles”

Diana Șoșoacă, penalizată de Parlamentul European pentru scandalul făcut în plen. Câți bani și ce drepturi pierde eurodeputata

Ulterior, când a fost numit consilier prezidenţial, Orban şi-a reiterat hotărârea de a nu intra în politică. Astfel, la 8 martie 2010, el declara pentru MEDIAFAX că nu este politician, că nu a fost şi nu va fi niciodată membru de partid. „Eu nu sunt politician. Nu am fost membru al niciunui partid în România, nu sunt şi nici nu voi fi”, a spus Orban atunci. El s-a descris drept un „tehnocrat” şi a precizat că a făcut politică europeană în calitatea sa de comisar, dar la nivelul UE.

Pe durata celor trei ani de mandat la CE, dar şi ulterior, Leonard Orban nu a ezitat să atragă atenţia asupra îngrijorărilor pe care diverse situaţii de pe scena politică românească le stârnesc la Bruxelles.

La 9 martie 2010, Orban a fost numit consilier prezidenţial pe probleme de afaceri europene.

Leonard Orban a fost printre primii care au atras atenţia asupra posibilităţii amânării aderării României la Spaţiul Schengen, obiectiv pentru a cărui realizare România îşi fixase ca termen limită iniţial luna martie 2011.

De asemenea, Orban s-a pronunţat de-a lungul timpului asupra problemelor legate de absorbţia fondurilor. Astfel, în martie 2011, Leonard Orban a declarat că rata „atât de scăzută” a absorbţiei în ceea ce priveşte fondurile comunitare exprimă dificultăţi sistemice ale întregii societăţi româneşti, în timp ce, la reuniunea ambasadorilor, la 31 august, el aprecia că „este necesară consolidarea coordonării pe orizontală a absorbţiei fondurilor europene”.

În 21 septembrie 2011, el a fost învestit ministru al Afacerilor Europene.

Potrivit datelor prezentate de MAEur, rata de absorbţie la 31 martie 2012 a fost de 6,56% , în creştere cu doar 0,26% faţă de luna februarie. Creşteri în ceea ce priveşte rata de absorbţie s-au înregistrat, potrivit datelor publicate de MAEur, doar în ceea ce primeşte POS Mediu şi POS CCE.

În legătură cu aceste date, ministrul Afacerilor Europene declara, la începutul lunii aprilie, într-o emisiune la PRO TV, că rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune a atins 7,4% în martie, suma publicată pe site-ul MAEur, de 6,56%, fiind corespunzătoare sumelor virate efectiv de la CE.

Orban mai declara atunci că ţinta de absorbţie a fondurilor UE pe 2012 rămâne de 6 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, remarcând însă că pe primul trimestru sumele absorbite real „nu sunt foarte mari”.

„Ţinta rămâne, în continuare, 6 miliarde de euro, din care 3,5 mld. euro pe politica de coeziune. Este adevărat că în primul trimestru sumele absorbite real nu sunt foarte mari, dar, pe de altă parte, deja au fost transmise Comisiei Europene cereri de rambursare a căror sumă reprezintă pe întreg procesul peste 8%”, a declarat Orban. El a admis că „este un progres limitat” şi că „sunt paşi mici”, dar şi-a exprimat speranţa că pas cu pas România va reuşi să atingă obiectivul de a avea o rată de absorbţie pe zona de coeziune de cel puţin 20%.

Leonard Orban s-a născut la 28 iunie 1961, la Braşov, într-o familie multietnică, tatăl său fiind de origine maghiară. Este frate cu Ludovic Orban, deputat PNL, fost ministru al Transporturilor şi fost viceprimar al Bucureştiului. Leonard Orban a explicat însă, de-a lungul timpului, că nu există nicio legătură între cariera sa şi aceea a fratelui său.

Leonard Orban a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii din Braşov în 1986, lucrând ulterior ca inginer la Întreprinderea de Tractoare din Miercurea Ciuc, în perioada 1986-1989, şi la Întreprinderea de Antrepriză Construcţii Speciale Industriale şi Montaj (I.A.C.S.I.M.) din Bucureşti (1989-1990. În perioada 1990-1993 a lucrat la Institutul de Cercetare în Tehnologia Construcţiilor de Maşini (I.C.T.C.M.) din Bucureşti.

În paralel, el a urmat, în perioada 1987-1992, cursurile Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

După 1993, Leonard Orban şi-a schimbat radical activitatea, devenind consilier parlamentar pentru afaceri europene şi internaţionale la Camera Deputaţilor, funcţie în care a activat până în 2001. A fost, în această perioadă, şi secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană – România şi al Delegaţiilor Parlamentului României la Parlamentul European, COSAC şi Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN).

În perioada mai 2001-decembrie 2004, Leonard Orban a ocupat funcţia de negociator-şef adjunct cu Uniunea Europeană, pentru ca apoi în perioada decembrie 2004-aprilie 2005 să fie negociator şef al României cu Uniunea Europeană. În anul 2002 a fost decorat de către Ion Iliescu, preşedintele de atunci, cu Ordinului Naţional „Steaua României”, distincţie acordată pentru contribuţia adusă integrării României în NATO. De la sfârşitul anului 2004 a fost numit secretar de stat la Ministerul Integrării Europene, coordonând direct pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din aprilie 2005 a coordonat poziţia României referitoare la statutul de observator activ la Uniunea Europeană.

În octombrie 2006, Leonard Orban a fost nominalizat candidat al României pentru funcţia de comisar european, după ce Varujan Vosganian – prima propunere – şi-a retras candidatura. Nominalizarea lui Leonard Orban în calitate de comisar european a fost aprobată la 12 decembrie 2006 de Parlamentul European cu o largă majoritate, respectiv cu 595 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” şi 29 de abţineri.

Orban a devenit astfel primul comisar european al României, preluându-şi mandatul după 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. Portofoliul său a fost cel al Multilingvismului, o decizie care a fost criticată pe motiv că ar reprezenta de fapt un „mini-portofoliu”, după cum se exprima atunci vicepreşedintele socialiştilor europeni, Hannes Swoboda, şi mai degrabă un post administrativ.

Din 9 martie 2010 a ocupat funcţia de consilier prezidenţial pentru afaceri europene.

Este căsătorit şi are un copil.