Prefectul de Harghita cere revocarea deciziei prin care drapelul secuiesc devine noul steag al judeţului

Juriştii Prefecturii Harghita au finalizat verificarea legalităţii hotărârii Consiliului Judeţean prin care steagul secuiesc a fost reales ca drapel al judeţului Harghita şi au constatat că „varianta de steag cuprinsă în anexa la hotărâre şi care ar reprezenta steagul judeţului Harghita a mai constituit obiectul de reglementare al hotărârii CJ nr 269/2009, hotărâre care a fost anulată de Curtea de Apel Târgu Mureş, prin decizia 2690/R/ 26 septembrie 2012, decizie judecătorească irevocabilă, care se bucură de puterea lucrului judecat, în sensul că aceasta exprimă adevărul şi nu poate fi contrazisă prin nicio altă hotărâre”.

Citeşte şi: CJ Harghita a votat STEAGUL SECUIESC ca steag al judeţului. Nu există niciun simbol care să-i reprezinte pe români

Drept urmare, prefectul Jean-Adrian Andrei a cerut, joi, revocarea hotărârii prin care CJ a aprobat, pentru a doua oară, după anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, drapelul secuiesc ca steag al judeţului, afirmând că acest demers reprezintă „un abuz de drept”.

„La fel cum Curtea de Apel a arătat faptul că un act administrativ trebuie să fie temeinic fundamentat şi să se ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului român, precum şi armonizarea legislaţiei naţionale la legislaţia comunitară şi tratatele internaţionale la care România este parte, şi Consiliul Judeţean trebuie să adopte o hotărâre în consecinţă„, a declarat Jean-Adrian Andrei.

Alte articole

Lemnul de foc, mai scump cu 20% chiar în judeţele unde sunt cel mai folosite

Caz șocant! O mașină în care se aflau 5 persoane s-a prăbușit într-o prăpastie din Harghita. Un om a murit

Prefectul a declarat presei că a atras atenţia CJ că „a adoptat hotărârea cu rea-credinţă” şi că, dacă aceasta nu va fi revocată, va cere anularea ei în instanţă.

„Am atenţionat Consiliul Judeţean asupra adoptării acestei hotărâri cu rea-credinţă, prin nesocotirea politicii legislative a statului român şi cu încălcarea cerinţelor de respectare a interesului social, solicitând revocarea acesteia şi respectarea unei hotărâri judecătoreşti, în caz contrar ne vom adresa instanţei de contencios-administrativ pentru anularea actului administrativ. În asemenea condiţii, nu se poate reţine sub nicio formă faptul că la adoptarea acestei hotătâri au fost respectate cerinţele de legalitate necesare adoptării în condiţii de legalitate a unui act, cu respectarea Constituţiei, a legilor ţării şi a drepturilor şi intereselor tuturor locuitorilor judeţului Harghita”, a afirmat el.

În 11 decembrie, consilierii judeţeni din Harghita au aprobat, pentru a doua oară, drapelul secuiesc ca steag al judeţului, după anularea în instanţă a unei hotărâri similare a aleşilor din 2009. Steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al judeţului Harghita cu 24 de voturi „pentru”, ale celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patru abţineri, ale consilierilor PCM, şi trei voturi „împotrivă”, ale consilierilor PSD şi PNL.

Drapelul albastru deschis, având pe el simbolurile secuieşti – steaua în opt colţuri şi semiluna, în culoare galben-aurie -, este steagul Consiliul Naţional Secuiesc şi în 2008 a fost votat şi steag al „Ţinutului Secuiesc”, iar în noiembrie 2009, la iniţiativa preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat şi steag al judeţului Harghita şi folosit la toate manifestările publice.

De atunci, el a fost arborat pe sediile instituţiilor şi primăriilor din Harghita, iar din 2010, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drapelul secuiesc este arborat pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc.

În 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat definitiv şi irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Judeţean Harghita prin care drapelul secuiesc a fost adoptat steag al judeţului Harghita.

Prefectul de Harghita, Jean-Adrian Andrei, spunea, referitor la aprobarea drapelului secuiesc ca steag al judeţului, că i se pare inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Judeţean să nu respecte interesele tuturor cetăţenilor, urmând să analizeze „din toate punctele de vedere” acest proiect.