La jumătatea lunii iunie 2014, barilul de petrol Brent, referinţa pentru jumătate din lume şi România, se tranzacţiona la 115 dolari pe pieţele internaţionale. În prezent, costă 30 de dolari, în scădere cu scădere cu 74% faţă de maximele de acum un an şi jumătate. În aceeaşi perioadă,preţul carburanţilor comercializaţi în România, calculat în euro, a scăzut, în medie, cu 25%, potrivit datelor multianuale ale Comisiei Europene, DG Energy, centralizate deECONOMICA.NET. Motorina s-a ieftinit mai mult decât benzina, scăderea fiind de 27% faţă de iunie 2014, în timp ce benzina, în aceeaşi perioadă, s-a ieftinit cu doar 22,5%.
În 16 iunie 2014, benzina standard costa, pe medie, 1,413 euro pe litru (6,2 lei/litru). În 11 ianuarie 2016, costa 1,094 euro pe litru (4,94 lei/litru). Motorina s-a ieftinit, pe medie, de la 1,413 euro pe litru (6,2 lei/litru) la 1,032 euro pe litru (4, 66 lei/litru).
Preţurile afişate de CE reprezintă o medie de preţ a carburanţilor comercializaţi în toate staţiile de distribuţie din fiecare ţară membră, în acea săptămână.
Preţul carburanţilor din România reprezintă, în proporţie de 55–60%, accize şi taxe ce revin statului. Practic, componenta distribuitorului este de 45-55%. Aici se vede influenţa în preţ a barilului de ţiţei. Astfel, o ieftinire a petrolului de 75% ar fi putut să antreneze o ieftinire corespunzătoare a carburanţilor cu circa 30–33%. În realitate însă, după cum am relatat deja, ieftinirea a fost mult mai mică. Explicaţia o găsim în cursul de schimb leu – dolar. Cotaţiile produselor petroliere, aşa cum sunt benzina şi motorina, sunt în dolari, dar preţul de vânzare de pe piaţa românească este în lei. Cu alte cuvinte, o depreciere a leului în faţa dolarului antrenează cu sine o scumpirea carburanţilor. În 16 iunie 2014, cursul de schimb leu – dolar era de 3,25. În 11 ianuarie 2016, acesta urcase la 4,15, cu aproape 30% mai mare decât în urmă cu un an şi jumătate.
Ce plăteşti la pompă
Un procent de doar 40-45% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 55% şi 60% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză şi taxa pe stâlp.
Mai multe detalii, pe economica.net