Instituită în noiembrie după cele mai grave atentate, soldate cu130 de morți şi sute de răniți, comise în Franța după Al Doilea Război Mondial, starea de urgență ar urma să se încheie la 26 februarie.
Acest statut consolidează atribuțiile polițiile, permițând arestul la domiciliu, perchezițiile administrative zi și noapte sau interdicția cetățenilor de a se aduna, totul fără controlul unui judecător.
Președintele a vorbit despre prelungirea stării de urgență ca despre un lucru ‘foarte probabil’, a declarat presei Claude Bartolone, la finalul unei întrevederi cu Francois Hollande la care a mai participat și șeful Senatului, Gérard Larcher. ‘Ne-a anunțat că va avea ocazia de a comunica foarte curând pe această temă pentru a permite Consiliului de Stat (cea mai înaltă jurisdicție administrativă a țării) și Parlamentului să se pronunțe asupra acestui text’, a adăugat el.
O decizie privind o eventuală prelungire va fi luată ‘în zilele următoare’, a indicat în prealabil pentru AFP președinția franceză.
Citeşte şi ATENTATE PARIS. 23 de persoane reţinute, 104 plasate în arest la domiciliu şi 31 de arme confiscate
Chestiunea unei prelungirii a stării de urgență a provocat o dezbatere în Franța. Miercuri, Liga franceză a drepturilor omului a anunțat că a sesizat Consiliul de Stat pentru a pune capăt integral sau parțial constrângerilor acestui regim, care nu ar mai fi justificate și ar aduce ‘o atingere gravă și evidentă libertăților publice’.
În ajun, experți ai ONU au recomandat Franței să nu prelungească starea de urgență după 26 februarie, estimând că impune ‘restricții excesive și disproporționate pentru libertățile fundamentale’.
Un deputat socialist apropiat de prim-ministrul Manuel Valls, Jean-Jacques Urvoas, a afirmat recent că interesul pentru starea de urgență se estompează, întrucât principalele obiective au fost atinse, apreciind totuși că ieșirea din acest regim de excepție ar fi ‘un act delicat’.