Câte persoane au beneficiat de pensie parlamentară

„Conform evidențelor proprii ale CNPP (informare din data de 15 ianuarie 2016), au beneficiat de pensie în temeiul Legii nr. 96/2006 (pensii parlamentare) 516 persoane. Pensia medie lunară a fost de 3.642 lei, din care cota suportată de la bugetul asigurărilor sociale de stat a fost de 2.129 lei, diferența fiind suportată de la bugetul de stat. În ceea ce privește pensia de serviciu a procurorilor și judecătorilor, pensia medie lunară la nivelul lunii noiembrie 2015 a fost de 9.172 lei, cota suportată de bugetul asigurărilor de stat este de 1.962 lei, diferența fiind suportată de la bugetul de stat. De aceste pensii au beneficiat un număr de 3.215 persoane”, afirmă Cristiana Anghel, într-un comunicat remis vineri Agerpres.

Ea reamintește că Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 a „beneficiat” de o sesizare de neconstituționalitate inițiată de fostul președinte Traian Băsescu înainte de a fi promulgată.

„Obiectul sesizării îl constituie dispozițiile art. 22, art. 23 alin. (3) propoziția finală, art. 28, art. 35 alin. (1) lit. i) și j), art. 38-40, art. 41 alin. (3) și (6), art. 49 alin. (1)-(5) și art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaților și al senatorilor. În motivarea sesizării se arată că această lege contravine art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție deoarece ‘stabilește atât pentru parlamentarii în funcție, cât și pentru foștii parlamentari unele drepturi care, prin natura lor excesivă, se constituie în privilegii și, totodată, instituie discriminări între diferitele categorii de cetățeni români’. De asemenea, unele prevederi încalcă principiul neretroactivității legii, precum și dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție referitoare la cheltuielile bugetare„, precizează Cristiana Anghel în comunicatul.

Senatorul ALDE subliniază că prin decizia CCR din 22 martie 2006 a fost declarat constituțional art. 49 al Legii 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, referitor la pensiile parlamentarilor, decizia fiind „obligatorie erga omnes”.

Alte articole

Nicolae Ciucă, printre parlamentarii cu cea mai mică prezență. Cel mai chiulangiu deputat a fost exclus din UDMR

Salariile și cheltuielile din cabinetele parlamentarilor, mărite cu 25%. Cum au motivat aleşii această decizie

Potrivit Cristianei Anghel, prin decizia CCR cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 22, art. 23, art. 28, art. 35, art. 38-48, art. 41 alin. (3) și (6), art. 49 alin. (1)-(5) și art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaților și al senatorilor, Curtea a decis că, în ceea ce privește critica privind caracterul inechitabil al dispozițiilor art. 41 alin. (3) din lege, privind aplicarea, în cazul indemnizației lunare acordate parlamentarilor, a regimului prevăzut de lege pentru salariu, „nici art. 16 și niciun alt text al Constituției nu impun uniformitatea retribuției acordate pentru activitățile prestate în sistemul bugetar”.

„Așa cum a decis, în mod constant, Curtea Constituțională, egalitatea în fața legii impune un tratament juridic similar în situații juridice similare. Or, specificitatea activității deputaților și senatorilor în raport cu activitatea celorlalți demnitari, funcționari și salariați din sistemul bugetar justifică derogările de la regimul prevăzut de Legea nr. 154/1998, relevate în sesizare. Prevederile art. 49 alin. (1)-(5) și ale art. 50 alin. (2) din lege, privind regimul pensiilor parlamentarilor, nu contravin dispozițiilor constituționale invocate în motivarea sesizării”, se precizează în comunicat, făcându-se referire la motivația deciziei CCR.

Cristiana Anghel subliniază că nu numai pentru deputați și senatori, ci și pentru alte categorii socio-profesionale — cum sunt magistrații, cadrele militare, diplomații și alte categorii — s-au stabilit, prin legi speciale, sisteme derogatorii de la sistemul general de pensii, iar, potrivit CCR, „diferențierea, în toate aceste cazuri, nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituție și se justifică prin specificitatea activității acestor categorii socio-profesionale”.

„Nu se poate reține nici încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție privind neretroactivitatea legilor, dispozițiile criticate urmând să se aplice în viitor, de la data intrării în vigoare a acestei legi. Prin urmare, nu am mințit când am susținut că persoanele care beneficiază de ‘salariu’ au dreptul ca, pe lângă această formă de remunerare, să beneficieze și de celelalte sporuri prevăzute de lege, în timp ce persoanele care beneficiază de ‘indemnizație’ nu pot avea sporuri salariale. În prezent, indemnizațiile parlamentarilor sunt impozitate ca și salariile, dar acestora nu li se aplică sporurile aferente unui salariu”, susține senatorul ALDE.