Răzvan Sava: Este necesară modernizarea Bucureştiului, astfel încât să nu mai fie un oraş agresiv

„Aceste planuri de dezvoltare urbană a celor șase zone s-au aflat în dezbatere publică. De trei ani s-au tot clarificat diferite aspecte. Eu zic că în seara aceasta s-a văzut clar că domnii consilieri și, bineînțeles, bucureștenii au înțeles că avem nevoie să începem modernizarea orașului nostru, să redăm circulației pietonale, bicicliștilor aceste zone, astfel încât orașul nostru să nu mai fie un oraș agresiv pentru cetățenii Bucureștiului”, a declarat primarul general interimar al Capitalei, Răzvan Sava.

El a adăugat că vor fi accesate aproximativ două sute de milioane de euro din fonduri nerambursabile, iar bucureștenii nu vor trebui să suporte costul acestor lucrări.

„Mai este un pas, acela de a aproba studiile de fezabilitate în Consiliul General, după care, bineînțeles, licitație. Poate să fie și o licitație internațională, în care să avem cei mai buni constructori și lucrările să se termine într-un timp foarte scurt”, a precizat Răzvan Sava.

Managerul proiectului, Adrian Ilie, a declarat că sunt necesare politici publice pentru dezvoltarea și creșterea atractivității centrului Capitalei, astfel încât acesta să aibă o identitate din punct de vedere turistic. El a atras atenția și asupra faptului că Bucureștiul nu are „funcțiuni rezonabile” pentru organizarea de evenimente internaționale.

Alte articole

28.000 de locuințe au fost vândute în doar 6 luni în București și Ilfov. Cât trebuie să scoată românii din buzunar pentru un apartament

Cine sunt tinerii găsiți morți într-un hotel din București. Ce s-a întâmplat cu cei doi

„PIDU este un instrument utilizat în întreaga Europă și este o condiționalitate pentru absorbția de fonduri din Programul Operațional Regional. Orice plan integrat trebuie să vizeze niște obiective care în cea mai mare parte a lor au legătură cu politicile de dezvoltare urbană și politicile de mediu. Acest plan integrat este deja preluat în planul de mobilitate București-Ilfov pentru faptul că întrunește absolut toate condițiile în privința reducerii emisiei de carbon, a creșterii accesibilității în zona centrală și a promovării unor politici de trafic din ce în ce mai prietenoase cu mediul”, a precizat managerul proiectului, în cadrul ședinței CGMB.

Potrivit lui Adrian Ilie, prin acest proiect este descurajat traficul în zona centrală, fiind susținută în schimb regenerarea urbană. Astfel, zonele care „nu funcționează corect” ar urma să atingă un alt nivel de utilizare, în contextul în care spațiile comerciale din zona Bulevardului Unirii nu sunt interesante pentru comercianți, deoarece nu au accesibilitate.

În cadrul ședinței CGMB au luat cuvântul mai mulți bucureșteni care au pus la îndoială oportunitatea proiectului. Delia Mihalache, membru al Grupului de inițiativă Prelungirea Ghencea, a apreciat că aceste proiecte reprezintă încercări „de a cosmetiza niște zone centrale” ale Capitalei, în timp ce sunt ignorate problemele reale ale bucureștenilor: traficul greoi, proasta funcționare a RATB, trotuarele ocupate de mașini.

Dan Cristofor, reprezentant al 35 de asociații de locatari, a declarat că Bulevardul Unirii nu trebuie desimetrizat și, dacă proiectul va fi aprobat în forma actuală, înseamnă că „primarului și consilierului nu le pasă de 2.500 de oameni” care locuiesc în zonă.

Mariana Popescu a apreciat că, după ce proiectele au fost respinse la finele anului trecut, au fost reintroduse pe ordinea de zi „din motive puerile”.

„Sunt reprezentanta a 33 de asociații de proprietari. Din documentele postate pe site și interviurile domnului arhitect Cuibus rezultă că nu veți planta în compensare cei 53 de arbori tăiați pentru cele două stații de autobuz. (…) Nu există un studiu de fundamentare referitor la ce se întâmplă în urma construirii parcărilor și a închiderii circulației pe Bvd Unirii. (…) Nu există studiu sociologic din care să rezulte dacă oamenii vor să vină în zonă sau de ce nu o fac, fiind foarte multe spații comerciale libere, în paragină”, a spus, la rândul său, Ileana Ghițulescu.

Citeşte şi Primarul general Răzvan Sava: Accesul populaţiei la servicii medicale de calitate este un obiectiv principal